Amintiri de la hramul bisericii de lemn

În acest an biserica de lemn s-a îmbrăcat în straie de sărbătoare pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava deja pentru a cinci oară. În aceşti cinci ani întreaga parohie, având drept ocrotitori pe Sf. Ioan de la Suceava şi Sf. Ioan de Kronştadt, a reuşit să înfrunte valurile ispitelor şi încercărilor, aducând, an de an, tot mai mulţi creştini la limanul credinţei. Dovadă este faptul că şi la acest hram Sf. Liturghie a fost deosebit de frumoasă, fiind slujită de un sobor de trei preoţi şi un diacon, de multitudinea de credincioşi care veniseră să-l cinstească pe sfântul prăznuit, dar şi de dragostea şi bucuria ale căror puieţi cresc în mijlocul bisericii.

Pătrunzătoare şi cu folos duhovnicesc au fost cuvintele de învăţătura ale părintelui paroh Severian, pe care le puteţi citi şi dumneavostră:

“Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este foarte cinstit în universul creştin. Doar la moaştele sale, dar şi ale Sfântului Ioan de la Ianina ,Grecia, se fac rugăciuni şi pentru ajutor în negoţ, ajutor în târguială.

Coloana Infinită a Bisericii

Coloana Infinită, cunoscută şi sub denumirea de Coloana Infinitului sau Coloana lui Brâncuşi, este o operă monumentală a sculptorului roman Constantin Brâncuşi. Recent, acest frumos simbol al românismului, numit „stîlp romînesc de susţinere a cerului”, a fost plasat şi în Biserica „Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Despre Coloana lui Brâncuşi, Preotul Severian Gheras, parohul acestei biserici, spune că nu a văzut-o niciodată în realitate, ci numai în cărţi şi pe internet. „În bisericile monumentale ale neamului nostru găsim amplasat în diferite locuri sculptura numită „Brîul lui Iov”. Şi în bisericuţa noastră se întîlnesc elemente ale acestui brîu şi pentru a nu repeta, am considerat că ar fi binevenită amplasarea în colţurile bisericii, la încheieturi, a Coloanei Infinitului” a povestit Părintele Severian.

Coloana lui Brîncuşi amplasată în biserica „Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava” a fost realizată din lemn de salcîm. „Elementele coloanei au încîntat atît sculptorul, cît şi consilierii care nu-şi puteau imagina unde va fi plasată. În momentul în care ea a fost fixată în 10 colţuri ale bisericii, s-a creat o imagine de lucrare finisată, căci pînă atunci aveai impresia că din colţuri lipseşte ceva” a mai menţionat Parohul.

Ieşirea cu Sfintele Daruri

15.06.2011. Hramul bisericii Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava din municipiul Chişinău. Ieşirea cu Sfintele Daruri.

15.06.20011. Hramul bisericii Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava din municipiul Chişinău

În ziua pomenirii Sfântului şi Marelui Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, biserica noastră şi-a serbat hramul. 
Chiar dacă a fost zi lucrătoare, creştinii s-au adunat ca deobicei în număr mare la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de către parohul bisericii protoiereul Severian Gheras şi de un sobor de preoţi invitaţi cu această ocazie.

La sfârşitul slujbei preoţii prezenţi, au primit în dar din partea părintelui paroh câte un set de cărţi cu conţinut duhovnicesc, iar creştinii  au fost binecuvantaţi cu câte o iconiţă sfinţită cu chipul Sf. Ierarh Nicolae.

Evenimentul s-a încheiat cu o frumoasă agapă frăţească la care au fost invitaţi preoţii, ctitorii bisericii şi toţi creştinii care s-au rugat la Sfânta Liturghie.

Părintele Severian Gheras: „Mâna ocrotitoare a Sfântului Ioan de Kronştadt se simte în viaţa parohiei noastre”

Între 23 şi 25 mai 2011, Părintele Severian a participat la întrunirea familiei „Sfântul Ioan de Kronştadt”, eveniment desfăşurat la Sankt Petersburg, Rusia. Cea de-a doua ediţie a adunat peste 150 de parohii şi comunităţi ortodoxe din lume, care poartă hramul sau numele Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt, originar din ţara slavilor, chemând la conlucrare şi dragoste frăţească, în pofida hotarelor şi distanţei care ne despart. Părintele ne-a relatat cu bucurie despre experienţa inedită pe care a trăit-o în Petersburg, despre spiritul activ al părintelui organizator, dar şi despre ideile pe care ar dori să le implementeze şi în parohia noastră.

- Părinte, din iniţiativa cui a fost organizată întrunirea familiei „Sf. Ioan de Kronştadt”?

- Iniţiativa aparţine Părintelui Nicolae Beleaev, strănepot de general imperial rus, om cu o mare morală şi nespus de multă răbdare.

Jitia Sf. Ioan cel Nou de la Suceava - o variantă culeasă la Trapezunt

Mucenicia şi viaţa sfântului, de toată lauda, mare mucenic Ioan cel Nou din Trapezunt, cel care a suferit la Leucopolis, numit după folosinţa comună, Akkerman

Predoslovie

Această liturghie a sfântului Ioan din Trapezunt, a fost alcătuită, aşa cum se vede din însemnare, de Nichifor, patriarhul Alexandriei şi s-a păstrat până astăzi în manuscris în câteva biserici din Iaşi şi prin transcriea ei de diverşi copişti, s-au făcut multe adausuri şi omisiuni şi multe greşeli, aşa cum s-a întâmplat cu toate cărţile manuscrise vechi de până la descoperirea tiparului.

Interviu cu Părintele Severian Gheras, producător de lumânări din ceară naturală de albine

Severian Gheras este unul din puţinii producători de lumânări din ceară naturală de albine din Republica Moldova. Preot la o biserică de lemn din Chişinău, a iniţiat activitatea în anul 2008, dorind să economisească banii parohiei. Timp de trei ani producerea lumânărilor a evoluat de la reciclarea rămăşiţelor la achiziţionarea unui tipar pentru lumânări cu lungimea de 20 cm, iar în prezent la atelierul bisericii se produc lumânări de diverse forme, lungimi şi culori. Despre această activitate rar întâlnită în ţară, precum şi despre scopul activităţii sale ne-a povestit chiar Părintele Severian.

-Care sunt diferenţele dintre o lumânare de ceară naturală şi una de parafină?

-Este cunoscut faptul că lumânarea din ceară este sută la sută naturală, provenind din polen de flori. Mirosul polenului este ştiut ca un bun regenerator al sănătăţii umane, iar atunci cînd omul se află în biserică şi inhalează carbon de ceară, el se reface fizic. Chimiştii apreciază vaporii carbonului de ceară ca fiind capabili să distrugă unii dăunători pe care nici cea mai performantă combinaţie chimică de azi nu-i poate nimici. La Cambridge şi Oxford s-a încercat să se producă ceară pe cale artificială, însă savanţilor nu le-a reuşit nimic. Nu este în putinţa omului de a cunoaşte ingineria albinei. Evident că acest miros de bună mireasmă, pe care îl degajă lumânarea, nu îl putem compara cu mirosul reziduului petrolier care este parafina. Din acest considerent lumânările de ceară sunt binevenite, iar noi le producem nu doar pentru uz bisericesc, ci şi pentru restaurante şi cafenele.