.......................
Acasă............................... ........Galerie Foto ........................Galerie Video

marți, 20 octombrie 2009

Documentar despre porumbeii noştri

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Pelerinajul – mijloc de purificare

Recent, parohul Comunităţii “Sfântul Ioan de Cronştadt” – preotul Severian Gheras, a organizat un pelerinaj la câteva mănăstiri din Ucraina. La acest pelerinaj au luat parte creştinii din alte parohii, dar au mers şi credincioşii bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Pelerinajul a avut un efect deosebit anume prin faptul că s-a urmat un traseu netradiţional.
Despre aceasta am intervievat conducătorul grupului de pelerini – părintele Severian, cât şi două membre ale grupului Natalia Cataramă şi Natalia Gluşco, care au acceptat cu amabilitate acest dialog:
- Care a fost primul loc în care aţi ajuns în Ucraina?
Pr.Severian: Pentru început ne-am oprit la mănăstirea de maici de la Boian, o frumoasă zonă locuită de români, unde numeroşi pelerini vin să se închine la Icoana Maicii Domnului, plângătoare, făcătoare de minuni, o icoană de o rară frumuseţe...imposibil de descris în cuvinte.
N.G: Mănăstirea de la Boian – o frumoasă clădire de culoare turcoaz mi-a apărut în faţă de îndată ce am ajuns pe ţărmurile Ucrainei. Rânduiala, rugăciune.. şi o linişte apăsătoare se lăsa peste tot...
Profund impresionată am rămas de istoria icoanei plângătoare a Maicii Domnului – atât de frumoasă, atât de dătătoare de linişte, cât şi de credinţa românilor din acel sat.
Pe toată perioada aflării la mănăstire s-a simţit o ospitalitate aparte din partea măicuţelor, încât ne-am simţit de-a dreptul copleşiţi. Acolo, fiecare clipă, fiecare loc, adasta a rugăciune, a apropiere de Dumnezeu.
Pr.Severian: După acest prim popas la Boian, ne-am continuat drumul spre Lavra Poceaev.
- Ce ne puteţi relata despre Mănăstirea Poceaev?
Pr.Severian: După lungi ore de mers, ne-am văzut ajunşi la Mănăstirea Poceaev. Mulţi dintre membrii grupului au fost pentru prima dată la această mănăstire şi au rămas impresionaţi de starea de duh care se simţea acolo. La Poceaev, ne-am închinat la Sfintele Odoare: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi Moaştele Sfinţilor Cuvioşi Iov şi Amfilohie. De asemenea, am vizitat schitul “Cuviosul Serafim de Sarov” şi Cimitirul Sfinţilor, după care am ţinut calea spre izvorul „Sfânta Ana”.
N.G: Unde cu adevărat am simţit că-mi fuge pământul de sub picioare, a fost Lavra Poceav – cea mai mare Mănăstire de călugări din Ucraina. Pe toată perioada aflării pe teritoriu Lavrei, am simţit o satisfacţie sufletească, în care realul se contopea cu infinitul. Impresionată enorm am rămas de pictura bisericilor, de cântecul clopotelor, de cultul şi evlavia faţă de Maica Domnului.
N.C: În mod deosebit m-a impresionat Poceaevul, prin starea de duh, care se simte acolo. Nu am fost niciodată la această mănăstire şi simt parcă şi acum mirosul plăcut ce venea de la moaştele Sfinţilor cuvioşi Iov şi Amfilohie.
- Prin ce se face remarcat izvorul Sfintei Ana?
Pr.Severian: Chiar dacă pelerinii au văzut că apa e tulbure, iar cremenele ce îl conţine îi dadea o culoare de lapte, totuşi au decis cu toţii, unanim să se scalde în apa izvorului. După ce au ieşit din scăldătoare, mulţi spuneau că deja le este mai uşor pe suflet, se simt mai bine şi mai luminaţi.
N.C: Nu pot nega faptul că odată ce m-am scăldat în apa izvorului “Sfânta Ana”, am simţit o schimbare fiziologică spre bine şi confirm că apa acestui izvor este o apă tămăduitoare şi nu una oarecare. Faţă de ea trebuie să avem aceeaşi evlavie ca faţă de agheasmă.
N.G: Din start mi-a fost frică să mă scald, motivul fiind temperatura de + 4 C cât şi faptul că nu pot înota. Această temere însă a fost spulberată de îndată ce am intrat în apa sfântă. Uimirea mea a fost atunci, când ieşind din apă, am simţit o revelaţie totală, de parcă mă născusem a doua oară.
-Ce altceva va impresionat la această mănăstire?
Pr.Severian: M-a mirat faptul că deşi în Ucraina oamenii sânt mult mai bine salariaţi decît la noi, totuşi aici preţurile la literatură din magazinele bisericeşti ale mănăstirii sunt foarte accesibile chiar şi pentru salariaţii din Republica Moldova.
- Au urmat şi alte mănăstiri?
Pr. Severian: Da, desigur. După ce am luat masa într-un foişor lîngă izvorul “Sfânta Ana”, am ţinut calea spre mănăstirea “Sfântele Femei Mironisiţe Marta şi Maria” din localitatea Păstrăuţi, raionul Hliboca. Aici, deşi am ajuns la oră târzie 00.00, maicile Sfântului Aşezământ s-au arătat a fi binevoitoare şi la ora 00.30 au oferit câte un ceai pelerinilor. În dimineaţa zilei tot grupul a asitat la Sfânta Liturghie şi s-au închinat la Sfintele Moaşte ce se aflau acolo. Deşi nu a fost o zi de sărbătoare, totuşi maicile au poftit creştinii la un dejun sărbătoresc.
- Bănuiesc că e foarte plăcut la această mănăstire situată în apropierea munţilor.
Pr. Severian: Ajungând noaptea la mănăstire, am rămas profound miraţi de cerul senin şi aerul curat ce nu poate fi găsit nicidecum în Chişinău sau alte localitate. În zorii zilei ne-a uluit priveliştea frumoasă a poalelor Carpaţilor ce se vedeau din curtea mănăstirii.
N.G: Miezul nopţii, o imensă boltă de stele, calea lactee, ursa mare, o linişte de nedescris şi un aer specific zonelor montane – toate astea le-am admirat şi le-am simţit la Mănăstirea de maicuţe “Sfântele Femei Mironisiţe Marta şi Maria”.
-Ce a urmat după acest popas?
Pr.Severian: Lăsând în urmă (cu regret) mănăstirea “Marta şi Maria”, am ţinut calea spre orăşelul Krasna unde ne-am închinat cu toţii la icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Despre această icoană se ştie că este izvor de mir, tămăduitoare de boli, descoperire de furturi şi grabnic ajutătoare în depăşirea neajunsurilor materiale. Preotul Vasile, parohul acestei biserici s-a dovedit a fi foarte binevoitor faţă de pelerinii noştri.
N.C: Am rămas impresionată de icoana Maicii Domnului de la Krasna, care este atât de vie...Privirea Maicii din icoană este ca a mamei care priveşte spre copiii săi.
-Ce ne-aţi putea povesti despre popasul la mănăstirea “Sfântul Ioan de la Suceava”?
Pr. Severian: De la biserica situată în centrul orăşelului, am pornit spre mănăstirea “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” care se află la o margine a acestei localităţi. Acolo am fost aşteptaţi de duhovnicul şi administratorul sfintei mănăstiri – părintele Paulin. Întîi de toate părintele ne-a ghidat spre demisolul bisericii mari care se înalţă cu hramul “Schimbarea la Faţă”, după care ne-a condus în biserica propriu zisă care de fapt, este o copie a Catedralei “Hristos Mântuitorul” din Moscova. A urmat vizitarea bisericii mici a mănăstirii, hramul “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, unde la fel, se află diverse Sfinte Odoare duhovniceşti: icoane cu sfinţii plăcuţi lui Dumnezeu şi particele de Sfinte Moaşte.
După prânzul ce ni s-a oferit la mănăstirea “Sfântul Ioan” din Krasna, am ţinut calea spre mănăstirea “Înălţarea Domnului” din satul Bănceni, raionul Herţa. Despre frumuseţea şi faima acestui Sfânt Aşezământ nu îmi pot permite să vorbesc în cadrul acestui interviu. Sper ca următorul material să fie închinat acestei Sfinte Mănăstiri, dar până atunci propun vizitatorilor blogului nostru să vizioneze un şir de poze ce s-au făcut în incinta acestui Sfânt Lăcaş. Dumnezeu să ne ajute !
A intervievat Anna CASIAN,
studenta anului III, jurnalism
şi ştiinţe ale Comunicării.

miercuri, 7 octombrie 2009

Sfântul Alexandru din Svir (1448-1533) – sfântul care s-a învrednicit să vadă Sfânta Treime

„Iar noi, minunându-ne de această preaminunată arătare a Treimii în chip îngeresc, ţie îţi cântăm: Bucură-te, slujitor tainic al Preasfintei şi Celei de o fiinţă Treimi; Bucură-te, părtaş al strălucirii treimice, celei în chipul focului; Bucură-te, închinător al Dumnezeirii Celei în Trei străluciri!”
(Icosul 7 din Acatistul sfântului Alexandru din Svir)

Ţelul duhovnicesc spre care se îndreaptă orice creştin este vederea lui Dumnezeu, aşa cum Hristos adevereşte prin cuvintele «Fericiţi sunt cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu». În aghiografia rusă există sfinţi care s-au învrednicit să o vadă pe Maica Domnului – Sfântul Serafim din Sarov, pe Hristos – Sfântul Siluan Atonitul şi pe Sfânta Treime – Sfântul Alexandru din Svir. În Biserica Rusă credinţa în Sfânta Treime a fost exprimată diferit de către sfinţi: Sfântul Serghie de Radonej este numit “teologul Sfintei Treimi”, Sfântul Andrei Rubliov este iconograful Sfintei Treimi, Sfântul Pavel Florenski este numit mărturisitorul Sfintei Treimi prin mucenicie, iar Sfântul Alexandru din Svir este cel care s-a învrednicit să vadă Sfânta Treime, asemenea lui Avraam, prin arătarea a trei bărbaţi.

Începutul sfinţeniei – localitatea Mander din ţinutul Marele Novgorod. Părinţii după trup ai sfântului Alexandru se numeau Ştefan şi Vassa. Vieţuiau în apropiere de regiunea Marele Novgorod, care în prezent se numeşte ţinutul Oloveţ. Nu erau bogaţi material, dar erau foarte credincioşi şi aveau mulţi copii. După ce a trecut vreme îndelungată, părinţii erau mâhniţi că nu li se mai născuse niciun copil. După ce s-au rugat şi au postit, au avut o vedenie prin care erau înştiinţaţi că vor avea un fiu. Acesta s-a născut în 15 iunie 1449 şi i-au pus numele Amos. Părinţii au fost încredinţaţi că acea vedenie a fost una adevărată şi drept mulţumire au hotărât de comun acord să ducă o viaţă curată până la moarte, fără legături trupeşti.
În vremea când era copil, Sfântul Alexandru nu reuşea să înveţe la şcoală. De aceea, s-a rugat Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu să îl ajute şi a primit darul înţelepciunii şi al priceperii, încât a reuşit să ajungă un bun cunoscător al Sfintei Scripturi. Încă din copilărie se ostenea foarte mult, postea, priveghea, citea din Sfânta Scriptură, cultivând în sufletul lui vocaţia spre sfinţenie, „căci în trup fiind, cu viaţa s-a asemănat celor fără de trup”. Chiar dacă nu vieţuia în mănăstire, el trăia ca un monah, dovedind prin asceză slujirea ce o va împlini mai târziu.

Mănăstirea Valaam. Nemaiputând vieţui în această lume, a hotărât să plece la Mănăstirea Valaam. A luat blagoslovenie de la părinţi, dar nu le-a spus unde pleacă. În drum spre mănăstire a făcut un popas chiar în locul situat pe râul Svir, unde peste câţiva ani va construi mănăstirea închinată Sfintei Treimi. În timp ce se ruga, locul s-a umplut de lumină şi a auzit un glas care îi spunea că va deveni monah la Mănăstirea Valaam şi că se va reîntoarce în acest loc, unde va ridica mănăstirea. La Valaam, Sfântul Alexandru a petrecut mulţi ani în ascultare neclintită faţă de stareţ şi în rugăciune neîncetată către Sfânta Treime. Între timp, după căutări îndelungate, tatăl sfântului l-a aflat şi după ce s-au întâlnit, la îndemnul fiului, a luat hotărârea de a vinde toată averea, de a o împărţi săracilor şi de a se călugări. Ambii părinţi au luat calea monahismului; tatăl Sfântului Alexandru a primit numele de Serghie, iar mama lui s-a retras la o mănăstire de monahii, primind numele de Varvara.

Vieţuirea pustnicească în ţinutul Svirului. În anul 1484, în timp ce se ruga Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, a auzit un glas care i-a spus să plece din Mănăstirea Valaam şi să meargă „în locul care ţi-a fost arătat mai înainte, căci în el te poţi mântui”. A luat blagoslovenie de la stareţ şi a plecat în pustia din apropierea râului Svir. Aici a vieţuit şapte ani fără să vadă niciun chip de om, s-a hrănit doar cu ierburi şi nu a mâncat deloc pâine. Prin rânduială dumnezeiască, a fost descoperit de nobilul Andrei Zavalişin, care l-a făcut cunoscut în tot ţinutul. Din acel moment, sfinţenia şi petrecerea duhovnicească a cuviosului Alexandru au fost făcute cunoscute pravoslavnicilor ruşi. Unii dintre aceştia au venit să vieţuiască împreună cu el în sihăstria Svirului.
Sfântul Alexandru s-a învrednicit de revelarea Sfintei Treimi în timp ce se ruga în chilia lui, în anul 1507. La început a văzut o lumină mai puternică decât soarele, iar în lumină a văzut trei bărbaţi îmbrăcaţi în veşminte albe, luminoase, fiecare ţinând în mână un toiag. Aceştia i-au poruncit să adune obşte, să zidească biserica şi să întemeieze mănăstirea în numele lui Dumnezeu, adică în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Mănăstirea s-a întemeiat, s-a zidit şi biserică din piatră, dar Sfântul Alexandru, chiar dacă a primit darul preoţiei, a rămas să facă ascultări la fel ca şi ceilalţi vieţuitori, cu smerenie şi cu dragoste faţă de toţi. După ce a dus o viaţă de răbdare şi înfrânare, de război împotriva slăbiciunii trupului (pielea ajunsese să-i fie atât de aspră încât dacă era lovit cu pietre nu simţea nicio durere), la 30 august (12 septembrie) 1533, sfântul Alexandru a plecat în împărăţia Sfintei Treimi, pe care a cinstit-o şi a iubit-o cu întreaga fiinţă. Atât în vremea în care a trăit, cât şi după adormire, trupul şi moaştele lui au fost şi sunt făcătoare de minuni.

Prima aflare a cinstitelor moaşte s-a petrecut în anul 1641 (17/30 aprilie), în săptămâna Floriilor, când un fulger a căzut pe pământ, în apropierea mormântului său. Pe acel loc se desfăşurau lucrări de construcţie a unei noi biserici şi muncitorii au descoperit mormântul, care adăpostea trupul întreg şi neatins de trecerea vremii. Moaştele, care izvorau bună mireasmă, au rămas în mănăstire până în 1918, când bolşevicii comunişti i-au împuşcat pe monahi şi au profanat mănăstirea. De atunci, nu s-a mai ştiut ce s-a întâmplat cu moaştele sfântului, iar mănăstirea a fost transformată în spital de psihiatrie.

A doua aflare a sfintelor moaşte. Abia în anul 1997 Mănăstirea Sfântului Alexandru a fost redeschisă oficial. După un an de căutări, cinstitele moaşte au fost găsite în depozitul Muzeului Academiei Militare de Medicină. În prezent, ele se găsesc în mănăstirea pe care Sfântul Alexandru a zidit-o, sunt venerate cu dragoste şi evlavie pentru darurile şi facerea de minuni pe care le revarsă asupra pelerinilor ortodocşi din Rusia pravoslavnică şi din toată lumea creştin-ortodoxă.

Eufemia Toma
“Apostolat în Ţara Făgăraşului”
/apostolatintarafagarasului.blogspot.com/

P.S. Despre Capela noastră, ridicată în cinstea Sfântulului Alexandru din Svir puteţi citi AICI

vineri, 2 octombrie 2009

ORARUL SERVICIILOR DIVINE, care se vor săvârşi pe parcursul lunii octombrie, în biserica „Sfîntul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”


01.10.2009 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

03.10.2009 Sîmbăta
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

04.10.2009 Duminica XVII după Cincizecime. Odovania Praznicului Înălţării Sf. Cruci. Aflarea Moaştelor Sf. Irh. Dimitrie Mitropolitul Rostovului
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

05.10.2009 Luni, Ziua Independenţei Bisericii Ortodoxe din Moldova
16.30 Acatistul Binecredinciosului Voievod Constantin Brîncoveanu cu fii săi Constantin, Ştefan, Matei şi Sfetnicul Inache şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt

07.10.2009 Miercuri
16.30 Acatistul Sfintei Muceniţe Tecla întocmai cu Apostolii, Acatistul Sfinţilor Români din închisori şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg

08.10.2009 Joi
8.00 Acatistul Sfântului Cuvios Serghie de Radonej, Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

09.10.2009 Vineri, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul şi Acatistul Cuviosului Siluan Antonitul
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

10.10.2009 Sîmbăta
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

11.10.2009 Duminica XVIII după Cincizecime. Cuviosul Hariton Mărturisitorul. Soborul Sfinţilor Părinţi de la Lavra din Kiev.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos şi Acatistul Cuvioşilor Părinţi de la Lavra din Kiev
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

12.10.2009 Luni
16.30 Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt

13.10.2009 Marţi
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

14.09.2009 Miercuri, Acoperământul Maicii Domnului. Pomenirea Tuturor Sfinţilor care s-au proslăvit pe pământul Moldovei
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Acoperământul Maicii Domnului şi Acatistul Tuturor Sfinţilor
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)

15.10.2009 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava şi Acatistul Sfintei Fericitei Xenia de Petersburg cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

16.10.2009 Vineri
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

17.10.2009 Sîmbăta
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului la Icoana Făcătoare de Minuni din Crasna
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

18.10.2009 Duminica XIX după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

19.10.2009 Luni, Sfântul Apostol Toma
16.30 Acatistul Sfântului Mucenic Ciprian, Acatistul Cuviosului Alexandru Svirschii şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt

21.10.2009 Miercuri
16.00 Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Ptersburg
17.30 Taina Sfântului Maslu cu Sfinţirea Apei

22.10.2009 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava şi Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

24.10.2009 Sîmbăta
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

25.10.2009 Duminica XX după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos,
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

26.10.2009 Luni, Icoana Maicii Domnului „Portăriţa”
14.30 Acatistul în cinstea Icoanei Maicii Domnului „Portăriţa” şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

27.10.2009 Marţi, Cuvioasa Maica noastră Parascheva, apărătoarea Moldovei
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Cuvioasei Maicii noastre Parascheva
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

28.10.2009 Miercuri
16.30 Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg

29.10.2009 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

31.10.2009 Sîmbăta Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

Fraţi creştini vă aducem la cunoştinţă, că
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”,
în afara zilelor de sărbătoare şi Duminici, este
deschisă după următorul program:

Luni
Joi
17.00 – 19.30
7.30 – 13.00
Marţi
Vineri
7.30 – 13.00
7.30 – 13.00
Miercuri
Sâmbătă
7.30 – 13.00
17.00 – 19.30 9.00 – 13.00
16.45 – 20.30

Pentru solicitarea serviciilor, vă puteţi adresa la telefoanele:
079335009, 069335009
Preot paroh Severian (Gheras)

Adresa Bisericii este:
mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul 12 (lângă patinoarul „ice BRAVO”)


SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!
 

Blog Template by YummyLolly.com