.......................
Acasă............................... ........Galerie Foto ........................Galerie Video

sâmbătă, 31 iulie 2010

Botezul în Biserica Creştină Ortodoxă

---------------------------------------------------------------------------------


Ce trebue sã stim despre taina Sfântului Botez?

Sfântul Botez este taina prin care omul, prin întreita afundare în apã sfintitã de cãtre preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobîndeste iertare de pãcatul strãmosesc si de toate pãcatele fãcute pînã atunci, se naste din nou duhovniceste si se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit si ''usa tainelor,'' pentru cã numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dupã dar, si putem primi si celelalte Sfinte Taine. Botezul este întemeiat de Mântuitorul prin cuvintele: ''Mergând, învãtati toate neamurile, botezându-le în numele Tatãlui si al Fiului si al Sfântului Duh ...'' (Matei 28, 19).

Cine poate primi taina Sfântului Botez?

Toti copiii nãscuti din pãrinti crestini ortodocsi, copiii nãscuti din cãsãtorii mixte si copiii orfani nebotezati, aflati la rude si la casele de copii orfani. Mai pot primi botezul tinerii care din unele motive nu au fost botezati la timp, ca si cei de altã religie care se întorc la Ortodoxie de bunã voie si mãrturisesc dreapta credintã, dupã cu au fost bine cercetati de preoti si de episcop si dupã ce au fost mult timp catehizati si deprinsi în învãtãtura de credintã ortodoxã si dau dovadã de deplinã hotãrîre.

Cine nu poate primi Botezul ortodox?

Copiii avortati si ucisi înainte de botez, în orice situatie; copiii nãscuti morti si copiii nãscuti din pãrinti atei sau sectanti si de altã religie, pînã nu devin maturi si cer botezul de voia lor. Nu pot fi botezati nici oamenii maturi de altã religie, fãrã voia si cererea lor stãruitoare, nici cei bolnavi mintal care nu-si pot spune dorinta inimii, nici nu-si pot mãrturisi dreapta credintã.

Cine sãvârseste Botezul, cînd se sãvârseste si în ce loc anume?

Botezul se sãvârseste numai de preot si de episcop, la cel putin opt zile dupã nastere si pânã la 40 de zile, dacã pruncul este sãnãtos; iar dacã este bolnav, imediat. Slujba Botezului se face numai în bisericã, anume în pridvor, în pronaos sau într'o încãpere anume rânduitã din curtea bisericii. Numai în cazuri cu totul speciale, cînd pruncul este amenintat sã moarã, preotul îl poate boteza acasã, la spital sau oriunde ar fi.

Ce trebuie fãcut dacã nu este preot în apropiere si copilul este amenintat sã moarã nebotezat?

În aceste cazuri, cînd copilul este amenintat sã moarã îndatã dupã nastere, acasã sau la spital, asistentele sau moasele trebuie instruite de preot sã aibã oricând la îndemânã aghiasmã, la nevoie apã obisnuitã, si lumânare. Apoi, dupã ce pun numele pruncului muribund, îl boteazã ele, turnând aghiasmã în formã de cruce peste prunc si zicând cuvintele: Se boteazã robui lui Dumnezeu (numele) în numele Tatãlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Dacã moare pruncul, el este botezat si se mântuieste sufletul lui. Iar dacã nu moare, cele ce l-au botezat trebuie sã spunã rudelor sau preotului cã a fost botezat de ele, iar preotul îi face toatã slujba Botezului, fãrã a-l mai afunda în apã în numele Prea Sfintei Treimi, cãci Botezul nu se mai repetã.

Copiii avortati si copiii nãscuti morti pot fi botezati la Boboteazã sau la Sântul Ioan, cum este obiceiul în unele locuri?

În nici un caz nu pot fi botezati copiii avortati si cei nãscuti morti, cãci nu au suflet în ei. Toti acestia rãmân la judecata lui Dumnezeu si pe constiinta pãrintilor care i-au ucis. Iar preotii care practicã acest botez necanonic fac un mare pãcat. Ei trebuie sã se spovedeascã la episcop si, dacã repetã pãcatul, sã fie opriti de preotie. Pãrintii care au copii avortati trebuie sã se mãrturiseascã la preotul lor, sã facã un aspru canon, sã boteze copii câti au avortat, sã facã milostenie, sã îmbrace copii orfani de la azile si, mai ales, sã nascã alti copii în loc.

De cine si când se pune numele pruncului?

Numele pruncului se pune de cãtre pãrinti, însã cu binecuvântarea preotului, care citeste o rugãciune specialã la punerea numelui noului nãscut, deoarece cu acel nume care i se dã la Botez, crestinul va cãlãtori în viatã si va sta înaintea lui Dumnezeu la judecatã. Numele pruncului se consfinteste în clipa botezului, când se cufundã în apã în numele Prea Sfintei Treimi si nu mai poate fi schimbat pânã la moarte. Numai prin tunderea în monahism se poate schimba numele de botez.

Cu nume trebuie sã punã pãrintii copiilor lor?

Dacã este parte bãrbãteascã sã i se punã mai ales numele Sfântului Ioan Botezãtorul, cel mai mare om nãscut din femeie. Se poate pune si numele sfântului care este hramul bisericii din sat sau numele sfântului din ziua în care s'a nãscut. Alte nume sfinte pentru bãieti sunt numele Sfintilor Apostoli si ale marilor Ierarhi, Mucenici si Cuviosi. La fel si la fete, primul nume sã fie al Maicii Domnului, cea dintâi rugãtoare pentru lume. Apoi numele marilor sfinte si mucenite, numele sfintei al cãrei hram îl poartã biserica, sau al sfintei din ziua nasterii. Însã toate trebuie sã se facã cu binecuvântarea si sfatul preotului.

Este bine sã i se punã pruncului douã si chiar trei nume?

Nu, cãci toti sfintii au avut un singur nume, afarã de câteva exceptii. Mai grav este însã când i se pune pruncului un nume crestin de sfânt si al doilea nume necrestin sau de altã credintã crestinã. În asemenea cazuri la bisericã si la slujbe se pomeneste numai numele crestinesc din calendar.

Ce folos au cei ce poartã nume de sfinti si ce pagubã au cei ce poartã nume de pãgîni sau de altã religie si neam?

Cei ce poartã nume de sfinti au în viatã si dupã moarte mare folos si ajutor, cãci sfi'ntii cãrora le purtãm numele se roagã neîncetat pentru noi si ne ajutã în primejdii, în suferintã si în ceasul mortii si al înfricosatei judecãti.

În schimb, cei ce poartã nume de zei, de pãgâni, si nu au zi de prãznuire în calendar, se lipsesc în viatã, la moarte si la dreapta judecatã de rugãciunile si ajutorul sfintilor. Însã, dacã noi trãim crestineste pe pãmânt, toti sfintii se roagã neîncetat în cer pentru noi si ne ajutã pe calea mântuirii.

Care sunt pãrtile principale ale Sfântului Botez?

Prima parte din slujba Sfântului Botez o formeazã lepãdãrile sau exorcismele, când cel ce vine sã se boteze stã cu fata la apus si declarã de trei ori, personal sau prin nas, cã se leapãdã de satana, de toate lucrurile lui, de toti slujitorii lui, de toatã slujirea si de toatã trufia lui. Apoi cel ce se boteazã este întors cu fata la rãsãrit si iarãsi declarã, tot de trei ori, personal sau prin nas, dacã este prunc, cã se uneste cu Hristos, rostind de trei ori Crezul.

A doua parte a Botezului o formeazã sfintirea apei, adicã facerea aghiasmei pentru botez si turnarea întreitã în cristelnitã de untdelemn sfintite. Iar a treia si cea mai însemnatã parte a Botezului o formeazã întreita afundare a pruncului în cristelnitã, zicînd: Se boteazã robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatãlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Apoi noul botezat se înfãsoarã în pânzã albã curatã, numitã popular crismã, care vine de la Hristos. Dupã alte câteva rugãciuni, preotul unge trupul noului botezat cu Sfântul si Marele Mir, care este a doua Tainã a Bisericii, zicînd aceste cuvinte: Pecetea harului Duhului Sfânt. Apoi îi tunde perii capului în chipul Crucii, ca semn cã s'a lepãdat de omul cel vechi si s'a îmbrãcat în cel nou, îl îmbracã si, ducându-l în fata Sfântului Altar, îl împãrtãseste cu Trupul si Sângele lui Hristos. Astfel noul botezat primeste deodatã trei Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea si Sfânta Împãrtãsanie.

Care sunt efectele Botezului asupra celui nou botezat?

Prin lepãdarea de satana si unirea cu Hristos, se aratã cã noul botezat sa leapãdã de bunã voie de vrãjmasul lumii si se uneste cu Hristos, Mântuitorul lumii. Iar prin baia Sfântului Botez, în numele Prea Sfintei Treimi, cel botezat primeste iertare de pãcãtul strãmosesc si de toate pãcatele fãcute pînã la Botez, se naste din nou duhovniceste în Hristos, primeste nume de sfânt si devine membru al Bisericii si fiu al lui Dumnezeu dupã har. Prin ungerea cu Sfântul si Marele Mir, noul botezat primeste harul Duhului Sfânt si toate darurile necesare vietii si mântuirii lui care izvorãsc din har. Iar prin unirea cu Prea Curatele Taine, noul botezat primeste pe Însusi Hristos pentru prima oarã, ca arvunã si semn cã de acum este cu totul fiu al lui Dumnezeu si membru al Bisericii Sale pe pãmânt.

Cu închipuiesc materiile si obiectele cu care se sãvârseste Botezul?

Vasul pentru Botez, care se cheamã cristelnitã, vine de la cuvântul Hristos si se chiamã vas de încrestinare. În primele secole se construiau în curtea bisericii asa-numitele baptisterii, adicã clãdiri speciale cu un mic bazin de piatrã pentru Botez. Cristelnita închipuieste trei lucruri: trupul Bisericii, în care ne nastem din nou; baia duhovniceascã, în care ne curãtim de pãcatul strãmosesc si mormântul în care îngropãm pe omul cei vechi din noi, ca sã înviem la o viatã nouã în Hristos. Apa închipuieste pe Duhul Sfânt revãrsat peste lume. Cãci apa este baia trupului, iar Duhul Sfânt este baia sufletului, precum zile Mântuitorul: ''De nu se va naste cineva din apã si din Duh, nu va putea sã intre în Împãrãtia lui Dumnezeu'' (Ioan 3, 5). Apa Botezului închipuieste apa Iordanului si mormântul Domnului. Iar afundarea pruncului de trei ori în apã, în numele Prea Sfintei Treimi, închipuieste sederea lui Hristos trei zile si trei nopti în mormânt. Untdelemnul sfintit cu care se unge pruncul închipuieste milostivirea lui Dumnezeu pentru om; suflarea de trei ori a preotului peste apa Botezului este simbolul Duhului Sfânt care vine peste noi la Botez; tunderea pãrului noului botezat în chipul crucii simbolizeazã lepãdarea omului vechi si cresterea lui duhovniceascã în Iisus Hristos, la o viatã nouã, sfântã. Pânza albã, numitã crismã, în care este înfãsurat pruncul dupã botez, închipuieste curãtirea lui duhovniceascã dupã unirea cu Hristos, giulgiul cu care a fost înfãsurat Domnul în mormânt si vesmântul luminat cu care se îmbracã omul în clipa-Botezului. Iar lumânarea aprinsã, ce se dã pruncului botezat simbolizeazã lumina lui Hristos ''care lumineazã tuturor'' si ne cãlãuzeste pe calea dreptei credinte.

Cine poate fi nas la Botez si ce datorii crestinesti are nasul?

Nasul este pãrintele sufletesc al celui nou botezat. Prin botez el devine rudã duhovniceascã si povãtuitor spre Hristos al finului sãu, având o mare datorie fatã de acesta. Adicã sã-l supravegheze cum creste în credintã, dacã este adus regulat la biserica, dacã stie rugãciuni, dacã se spovedeste si se împãrtãseste cât mai des si dacã pãrintii lui trupesti îi dau educatie crestineascã. Apoi însusi nasul trebue sã-l sfãtuiascã mereu pe calea credintei, sã-i dea cãrti sfinte, sã-l ducã pe la biserici si mãnãstiri si sã poarte grijã de el toatã viata.

Orice nas de botez, ca si de nuntã, trebuie sã fie un bun crestin ortodox, sã fie om de bisericã, cu viatã duhovniceascã exemplarã si sã fie cununat.

Cine nu poate fi nas de Botez?

Cei care trãiesc necununati, adicã în concubinaj; cei ce sînt catolici sau sectanti; cei ce nu cred cu tãrie în Dumnezeu, nu merg la bisericã si nu sunt ortodocsi; cei ce înjurã de cele sfinte, sunt betivi si trãiesc în desfrânãri, ca si cei ce sunt din familii mixte sau dezmembrate si au nume rãu între crestini nu pot fi nasi de botez si de cununie. Nu este canonic sã fie mai multi nasi de botez si de cununie, cãci prin aceste sfintei taine ei se înrudesc unii cu altii, nemaiavînd voie copiii lor sã se cãsãtoreascã între ei.

Unde se aflã sufletele copiilor nebotezati si ale celor avortati de cãtre pãrinti? Ce se mai poate face pentru sufletele lor?

Dupã cum spun unii Sfinti Pãrinti si cum ne învatã Sfânta Bisericã, sufletele copiilor morti nebotezati înainte sau dupã nastere, ca si ale celor avortati cu voie sau fãrã voie, nu pot intra în Rai, pentru cã nu au avut parte de Botez. Dar nu sunt nici în iad, cãci nu au fãcut pãcate. Sufletele lor se aflã într'un loc cu amurg, între luminã si întuneric, si asteaptã ceasul Judecãtii de Apoi, cînd vor sta la judecatã în fata lui Hristos împreunã cu pãrintii care i-au ucis.

Pr. Ioanichie Bãlan

(Cãlãuzã Ortodoxã în Bisericã, vol. I)

ORARUL SERVICIILOR DIVINE, care se vor săvârşi pe parcursul lunii august, în biserica „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”


---------------------------------------------------------------------------------

01.08.2010 Duminica X după Cincizecime. Aflarea moaştelor Cuv. Serafim de Sarov
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Cuviosului Serafim de Sarov, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

02.08.2010 Luni, Sfântul Prooroc Ilie
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sântului Prooroc Ilie şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

03.08.2010 Marţi
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

04.08.2010 Miercuri, Sfânta întocmai cu Apostolii Maria Magdalena
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei întocmai cu Apostolii Maria Magdalena şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

05.08.2010 Joi
8.00 Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, şi Acatistul Icoanei Maicii Domnului „Bucuria tuturor celor necăjiţi”

07.08.2010 Sâmbătă
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

08.08.2010 Duminica XI după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

09.08.2010 Luni, Sfântul Mare Mucenic Pantelimon
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Pantelimon
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
10.00 Taina Sfântului Maslu

11.08.2010 Miercuri
17.30 Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg

12.08.2010 Joi, Lăsatul secului pentru Postul Sfintei Marii
8.00 Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

13.08.2010 Vineri
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

14.08.2010 Sâmbătă, Scoaterea Sfintei Cruci. Începutul Postului Sfintei Marii
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Cruci şi Acatistul Maicii Domnului la Icoana Făcătoare de Minuni din Crasna
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

15.08.2010 Duminica XII după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

16.08.2010 Luni
17.30 Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

18.08.2010 Miercuri
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor
Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg

19.08.2010 Joi, SCHIMBAREA LA FAŢĂ A DOMNULUI. (Dezlegare la peşte)
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Schimbării la Faţă a Domnului şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)

21.08.2010 Sâmbătă
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

22.08.2010 Duminica XIII după Cincizecime. Sfântul Apostol Matia
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului „Sporitoarea Grânelor”, Acatistul Binecredinciosului Voievod Constantin Brîncoveanu cu fii săi Constantin, Ştefan, Matei şi Sfetnicul Inache şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

23.08.2010 Luni
17.30 Acatistul Cuv. Alexandru Svirschii, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

25.08.2010 Miercuri
17.30 Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg, Acatistul Sfinţilor Români din închisori şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina

26.08.2010 Joi
8.00 Acatistul la Icoana Maicii Domnului „Despietrirea inimilor învrăjbite”, Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

27.08.2010 Vineri
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

28.08.2010 Sâmbătă, ADORMIREA MAICII DOMNULUI
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Adormirii Maicii Domnului
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia


29.08.2010 Duminica XIV după Cincizecime. Aducerea Sf. Mahrame a Domnului din Edesa la Constantinopol.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

30.08.2010 Luni
17.30 Acatistul la Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii


Fraţi creştini vă aducem la cunoştinţă, că
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”,
în afara zilelor de sărbătoare şi Duminici, este
deschisă după următorul program:

Luni
Joi
17.00 – 19.30
7.30 – 13.00
Marţi
Vineri
7.30 – 13.00
7.30 – 13.00
Miercuri
Sâmbătă
7.30 – 13.00
17.00 – 19.30 9.00 – 13.00
16.45 – 20.30



Pentru solicitarea serviciilor, vă puteţi adresa la telefoanele:
079335009, 069335009
Preot paroh Severian (Gheras)
Adresa Bisericii este:
mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul 12 (lângă patinoarul „ice BRAVO”)


SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!

duminică, 18 iulie 2010

Pildă despre cinstirea Duminicii



Doi morari erau rude şi vecini. Unul nu câştiga aproape nimic, pe când celuilalt îi mergea foarte bine. Într-o zi, morarul cel sărac îi spuse celuilalt;

- Nu ştiu cum se face că tu te îmbogăţeşti necontenit, pe când afacerile mele merg din rău în mai rău.

Celălalt îi zise:

- Moara ta are un mare defect.

- Ce fel de defect? întrebă săracul.

- Merge şi duminica. Adu-ţi aminte de pedepsele cu care ameninţă Dumnezeu pe cei care necinstesc duminica.

(extras din pr. Nicolae PURA, Pilde, Editura Galaxia Gutenberg, 2004)

miercuri, 14 iulie 2010

Blogurile ortodoxe - scop, calitati, merite

Valente mediatice ale blogurilor ortodoxe din Republica Moldova.
Fragment extras din Studiul realizat de Anna Casian, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Catedra Jurnalism. 

„In ceea ce priveste publicatiile laice, exista o problema: Republica Moldova, care incepe sa se inscrie in familia tarilor democratice libere a preluat inevitabil unele din principiile dupa care actioneaza jurnalismul in Occident. Presa in lumea "libera" porneste de la un principiu care spune: „vestile bune nu sunt stiri”. Mass-media este anihtiata si vaneaza in special senzationalul: sunt prezentate in primul rand crime, tot felul de calamitati, fenomene negative. Problema celor care lucreaza in aceste institutii de presa laice este sa mearga, intr-un fel, impotriva curentului, sa promoveze valori, care in acele publicatii nu vor aparea niciodata pe prima pagina. Subiectele despre religie nu vor aparea niciodata pe prima pagina a unor astfel de publicatii. In aceasta situatie misiunea jurnalistilor care vor sa promoveze valori morale si religioase sanatoase, devine mai dificila, dar si mai interesanta ”. „Valorile moral-spirituale nu pot fi promovate prin cîteva ştiri ocazionale, într-o societate cum este cea din România (si Republica Moldova) este nevoie de ample materiale ce fac parte atît din categoria celor analitice cît şi celor publicistico-literare.” De asemenea, in statele vecine este dezvoltata intens si blogosfera religioasa, pe cind in Moldova, cu parere de rau, aceasta a fost cunoscuta abia prin anul 2006 - 2007.
In Republica Moldova, jurnalismul ortodox cunoaste o dezvoltare pozitiva. Dar cu toate acestea, ziarele ortodoxe au un tiraj foarte mic. Acest lucru se intampla din lipsa finantelor. Un ziar nu se poate intretine singur pe sine, intrucat are nevoie de finantatori. Banii veniti de pe urma abonamentelor(pentru “Curierul Ortodox” si “Altarul Credintei”), cit si din finantele parohiilor(pentru ziarele parohiale) sunt foarte putini, dar un ziar pentru a functiona conform tuturor cerintelor, trebuie sa dispuna de sume de bani. De aici vine si lipsa unor jurnalisti calificati in acest domeniu, pentru ca intr-o societate unde banul este cel mai important, iar o familie trebuie intretinuta (pentru jurnalistii care au familii), jurnalistul va merge sa activeze la un ziar care “plateste bine”. Din acest motiv au aparut blogurile रेलिगिओअसे din dorinta oamenilor de a se afirma, de a cunoaste mai multe din domeniul religiei, de a discuta despre anumite probleme pe care, din pacate in cele mai multe biserici, nu le pot discuta cu preotii.

Cine trebuie sa scrie pe blogurile ortodoxe?
Foarte relevant este raspunsul Părintelui Protosinghel Firmilian (Paloşan), preot slujitor la Mănăstirea „Sf. Antonie cel Mare", România,fost doctorand al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, caruia fiindu-I adresata intrebarea “de catre cine trebuie sa fie semnate materialele jurnalistice cu caracter religios?” raspunde ca in jurnalismul ortodox trebuie sa scrie “persoanele care au studii atît în domeniul jurnalismului cît şi cel al teologiei. Jurnalismul religios este dator să promoveze valorile creştine pe înţelesul fiecărui enoriaş. Dacă presa laică specializată îşi are specificul său şi respectiv un limbaj unanim acceptat de cei care activează în domeniu, similară este starea de lucruri şi în ceea ce priveşte presa religioasă. Aici gazetarii prin esenţă nu pot utiliza un limbaj prea sofisticat.” Dar si acestia- jurnalisti sau teologi , care scriu la ziarele religioase sau pe blogurile ortodoxe, trebuie, intii de toate, sa se documenteze despre ceea ce scriu. A fi documentat este o conditie necesara(dar nu suficienta!). Documentarea nu este un scop in sine. Cei care practica jurnalismul religios, asemeni tuturor jurnalistilor, nu se documenteaza pentru a remarca opinia publica cat sunt de documentati, caci opinia publica este interesata de informatia primita, iar in jurnalismul ortodox loc pentru erori nu exista.
Marea problema a acestui gen de presa este lipsa unor jurnalisti pregatiti in domeniul religios, care ar mediatiza evenimentele religioase। Unii jurnalisti consacrati ai acestui domeniu, cum ar fi- Iulian Proca, Igor Pinzaru, Nicoleta Paduret,Lliliana Trohin,Alina Grigoras, isi aduc un aport considerabil la dezvoltarea acestui tip de presa, dar acestia sunt prea putini pentru o tara care se declara mai mult de 90 % crestin-ortodoxa।
Intre 9-15 iunie anul trecut, in incinta Manastirii Frumoasa, r.Calarasi s-au desfasurat lucrarile seminarului cu genericul “Instruirea tinerilor jurnalisti in abordarea tematicii religioase”, organizat de catre Mitropolia Moldovei in colaborare cu Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii de Stat din Moldova. Daca macar in fiecare vara ar fi organizate astfel de seminare, cu siguranta se vor gasi solutii spre depasirea crizei in care se afla presa religioasa. In acest sens, pentru sporirea jurnalismului ortodox “este nevoie de o agentie ortodoxa de stiri, care sa activeze la mitropolie si sa aiba un responsabil, pentru ca altfel presa anticrestina publica zvonuri urate despre Biserica noastra. O agentie ortodoxa ar fi cea care ar da girul, ar pune stampila - iata pozitia noastra, restul sunt minciuni, zvonuri ” si “pentru a populariza si a promova publicatiile cu caracter ortodox, s-a propus editarea unui ghid al presei ortodoxe”. Aceste articole au fost scrise in anul 2006, dar , dupa cum se vede, nu au fost luate masuri nici pana in 2010. Probabil acest lucru se intampla din motiv ca nu este o legatura strinsa intre Biserica- Mass-media- Societate, care ar trebui sa axeze pe sferele ce tin de :

• Realizarea pacii la nivel international, interetnic si civic, promovarea intelegerii reciproce si a colaborarii intre oameni, popoare si state;
• Pastrarea moralitatii in societate;
• Dialogul cu organele puterii de stat din toate domeniile si la toate nivelurile in chestiunile importante pentru Biserica si societate;
• Educatia si formarea spirituala, culturala, morala si patriotica, etc.

joi, 8 iulie 2010

Orarul serviciilor divine, care se vor săvârşi pe parcursul lunii iulie, în biserica „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”


Lumina este semn al prezenţei lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este lumină, iar cel care aprinde o lumânare se arată iubitor de lumină, adică de Dumnezeu.

___________________________________________


01.07.2010 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

03.07.2010 Sâmbătă
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

04.07.2010 Duminica VI după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor


05.07.2010 Luni
17.30 Acatistul la Icoana Maicii Domnului „Portăriţa” şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

06.07.2010 Marţi
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

07.07.2010 Miercuri, Naşterea Sf. Pr. Ioan Botezătorul

7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Pr. Ioan Botezătorul, Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg şi Acatistul Sfinţilor Samon, Gurie, şi Aviv
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor


08.07.2010 Joi
8.00 Paraclisul, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Dascălu şi Acatistul Sf. Mc. Fevronia

09.07.2010 Vineri
17.30 Taina Sfântului Maslu cu Sfinţirea Apei

10.07.2010 Sâmbătă
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

11.07.2010 Duminica VII după Cincizecime.
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor


12.07.2010 Luni, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt şi Acatistul Sfântului Ghelasie de la Râmeţ
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor


14.07.2010 Miercuri

15.30 Acatistul Cuv. Alexandru Svirschii şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

15.07.2010 Joi, Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, Acatistul Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor


16.07.2010 Vineri
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

17.07.2010 Sâmbătă
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului la Icoana Făcătoare de Minuni din Crasna, Acatistul Sfântului Împărat Mucenic Nicolae ţarul Rusiei şi Acatistul Sfinţilor Cosma şi Damian
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

18.07.2010 Duminica VIII după Cincizecime.

7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Cuviosului Serghie de Radonej, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor


19.07.2010 Luni

17.30 Acatistul Sfântului Arhanghel Rafail, Acatistul Sfinţilor Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

21.07.2010 Miercuri
17.30 Acatistul în cinstea Icoanei Maicii Domnului de la Kazan, Acatistul Binecredinciosului Voievod Constantin Brîncoveanu cu fii săi Constantin, Ştefan, Matei şi Sfetnicul Inache şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg

22.07.2010 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

24.07.2010 Sâmbătă
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

25.07.2010 Duminica IX după Cincizecime
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului „Tricherusa” („Cu trei mâini”), Acatistul Sfintei Împărătese Olga şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia


26.07.2010 Luni, Soborul Arhanghelului Gavriil
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

27.07.2010 Marţi
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

28.07.2010 Miercuri, Sfântul Întocmai cu Apostolii Marele Cneaz Vladimir
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului întocmai cu Apostolii Marele Cneaz Vladimir, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina şi Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

29.07.2010 Joi
8.00 Acatistul Fericitei Eufrosinia, Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
- - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

30.07.2010 Vineri, Sfânta Mare Muceniţă Marina (Margareta)
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Mare Muceniţe Marina (Margareta)
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor

31.07.2010 Sâmbătă

9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - -
16.45 Ceasul 9
17.00 Vecernia

_______________________________________________

Fraţi creştini vă aducem la cunoştinţă, că
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”,
în afara zilelor de sărbătoare şi Duminici, este
deschisă după următorul program:

Luni
Joi
17.00 – 19.30
7.30 – 13.00
Marţi
Vineri
7.30 – 13.00
7.30 – 13.00
Miercuri
Sâmbătă
7.30 – 13.00
17.00 – 19.30 9.00 – 13.00
16.45 – 20.30


Pentru solicitarea serviciilor, vă puteţi adresa la telefoanele:
079335009, 069335009
Preot paroh Severian (Gheras)
Adresa Bisericii este:
mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul 12 (lângă patinoarul „ice BRAVO”)

SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!

miercuri, 7 iulie 2010

Paraclisul Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava


Dupa obisnuitul inceput, se zice:

Troparele:

Veniţi toţi iubitorii de mucenici sa cadem cu credinţa si cu evlavie catre dumnezeiescul Ioan, Marele Mucenic, catre aparatorul Moldovei si al tuturor binecredinciosilor crestini, si sa cerem prin rugaciunile lui, de la Hristos Dumnezeu, izbavire de boli, de primejdii, de intristari si mare mila (de 2 ori).

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!

Nascatoare de Dumnezeu, Pururea Fecioara, ceea ce esti rai cuvantator si rai al Pomului Vieţii, de toate intristarile noastre, de moartea pacatului si de chinurile cele vesnice izbaveste-ne pe noi, robii tai.

Psalmul 50: Miluieste-ma, Dumnezeule...

Cantarea 1: (glas 2)

Dintru adanc a asternut de demult toata oastea lui Faraon, puterea cea prea intrarmata, iar intru-pandu-se Cuvantul, a pierdut pacatul cel prea rau, Domnul Cel preaslavit, caci cu slava S-a proslavit.

Stih: Sfinte Mare Mucenice Ioane, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi, pacatosii.

Valuri de intristare, scarbe, necazuri si boli au venit asupra mea din dreapta iconomie a lui Dumnezeu, spre a mea lamurire si curaţire. Catre tine alerg, Mare Mucenice Ioane, rugandu-te sa imblanzesti pe Cel ce ma cearta pentru pacatele mele.

De nenumarate ori gresind, in fiecare zi si ceas, si pocainţa nearatand, dupa dreptate mania lui Dumnezeu eu am aprins-o asupra mea. Ci tu, sluga lui Dumnezeu cea preainţeleapta, te rog, imblanzeste mania Lui.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cunoscand din Sfintele Scripturi ca Dumnezeu face voia celor ce-L iubesc si se tem de El, pe tine te punem mijlocitor, Mare Mucenice Ioane, care te-ai jertfit pentru dragostea Lui, si cerem prin tine de la Hristos Dumnezeu, izbavire de necazuri, de boala si mare mila.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Inconjuratu-m-au pe mine adancul greselilor mele si catre pieire ma trage. Preacurata Stapana, vino degrab in ajutorul meu, cu indurarile milei tale.

Cantarea a 3-a:

Inflorit-a pustiul ca si crinul, Doamne, biserica laganilor cea stearpa, prin venirea Ta, intru care s-a intarit inima mea.

Saraca este inima mea de mangaierile darului, din pricina lenevirii mele, si noaptea pacatului a intunecat lumina ochilor mei. Mijloceste, Mucenice al lui Hristos, Ioane, si-mi ajuta a vieţui cu trezvie si Iu are-aminte.

Stiind ca minunate sunt voile Domnului intru sfinţii cei de pe pamantul Lui, cred si eu fara de indoire ca prin tine, Mucenice al lui Hristos, Ioane, voi dobandi mila si ajutorul Lui intru necazurile mele.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Viforul scarbelor si al suferinţelor nu au clatinat casa sufletului tau, caci era intemeiata pe piatra Hristos. Ajuta-mi si mie, cu mijlocirea ta, ca sa nu pier in valurile veacului de acum.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preacurata Fecioara, ceea ce esti lumina Fulgerului Dumnezeirii si norul cel stralucit cu raze de aur, acopera-ne pe noi, cei ce alergam catre tine, cu darul sfintelor tale rugaciuni.

Vosglas: Ca milostiv...

Catavasie: (glas 2)

Cel ce ai slavit pe Dumnezeu cu stralucirea faptelor tale cele bune si ai mare indrazneala catre El, grabeste, Mare Mucenice al lui Hristos, Ioane, spre ajutorul celor bolnavi, a celor din necazuri si a celor din primejdii.

Cantarea a 4-a:

Venit-ai din Fecioara, nu sol, nici inger, ci tu insuţi, Doamne, Te-ai intrupat si m-ai mantuit pe mine, omul, si pentru aceasta strig Ţie: Slava puterii Tale, Doamne!

Auzind ca darul lui Dumnezeu face minuni prin sfintele tale moaste si fiind invaluit de mulţimea necazurilor, de boli si de primejdii, la tine alerg, sluga lui Hristos, vino degrab, in ajutorul meu.

Acolo unde poruncile Duhului Sfant veselesc cetatea lui Dumnezeu, tu esti, veselindu-te, Mare Mucenice Ioane; nu ne uita nici pe noi, smeriţii, care inotam prin valurile si necazurile si scarbele de acum si care cu credinţa cerem ajutorul sfintelor tale rugaciuni.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Pe tine, Mucenice Ioane, te-a lasat Stapanul de obste, Hristos, ca un zid de scapare a ţarii acesteia, mare mangaiere celor scarbiţi, bolnavilor si tuturor celor din primejdii grabnica izbavire.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pe tine, Maica milostivirii, te chem intru necazurile mele, alina durerea sufletului meu si vindecare da-i, cu doctoria cea prealuminata a darului tau.

Cantarea a 5-a:

Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni Te-ai facut, Hristoase Dumnezeule; ca prin Tine, Stapane, la Parintele Tau, incepatorul luminii, aducere am aflat.

Din suflet aduc mulţumire pentru vesnicul Pro-niator, Care te-a lasat pe tine, Mare Mucenice Ioane, mijlocitor pentru cei din primejdii si sprijinitor celor intristaţi, spre a nu aluneca in prapastia deznadejdii.

Cu frica din toate parţile sunt cuprins; vrajmasii cei dinlauntru, cu ganduri rele ma necajesc, iar cei dinafara, multe rele asupra mea uneltesc. La tine, Mare Mucenice Ioane, vin cu mare credinţa si strig, nu ma lasa pe mine sa fiu batjocura vrajmasilor mei.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Adevarat ocrotitor al celor necajiţi si bolnavilor te-am cunoscut pe tine, Mare Mucenice Ioane, si de aceea acum cu buna nadejde catre tine alerg, cerand de la Dumnezeu, prin tine, izbavire si mare mila.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cu ploaia indurarilor tale, Preacurata Maica a lui Dumnezeu, spala haina cea intinata a sufletului meu si ma invredniceste a varsa paraie de lacrimi, pentru toate cele ce am gresit.

Cantarea a 6-a:

Intru adancul greselilor fiind invaluit, chem adancul milostivirii Tale, cel neurmat; scoate-ma din stricaciune, Dumnezeule.

Ca negura, de pretutindeni m-au inconjurat necazurile, intristarile si multe feluri de primejdii. Dar cunoscand ca Darul lui Dumnezeu felurit lucreaza prin a ta mijlocire, Mare Mucenice, la sicriul moastelor tale am venit, cerand izbavire.

Mangaiere celor din necazuri, doctor celor bolnavi, in toate zilele te araţi tu, dumnezeiescule Ioane, Mare Mucenice; nu ma trece cu vederea pe mine, cel necajit.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Nu este cu putinţa a ascunde sub obroc minunile si vindecarile care de veacuri multora s-au aratat de la sicriul moastelor tale; caci cu adevarat au stralucit, ca o lumina in sfesnic, minunile tale.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Inceteaza durerea si scarba cea plina de intristare si de mahnire a inimii mele, Nascatoare de Dumnezeu, ca, prin tine, bucuria cea mai presus de gand a venit neamului omenesc.

Ectenia mica.

Vosglas: Ca Tu esti imparatul pacii...

Catavasie:

Pe tine, ostasul cel adevarat al Mantuitorului nostru, Iisus Hristos, te avem noi mangaiere in necazuri. Nu ne lasa pe noi, cand suntem apasaţi de primejdii si de intristari.
Prochimen: (glas 4)

Sfinţilor celor de pe pamantul Lui, minunate a facut Domnul toate voile Sale intru dansii.

Stih: Mai inainte vad pe Domnul in faţa mea pururea, ca de-a dreapta mea este, ca sa nu ma clatin.

Evanghelia

Din Sfanta Evanghelie de la Luca citire:

Zis-a Domnul: "Tot cel ce Ma va marturisi pe Mine inaintea oamenilor si Fiul Omului il va marturisi pe dansul inaintea ingerilor lui Dumnezeu. Iar cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor lepadat va fi inaintea ingerilor lui Dumnezeu; si tot cel ce va zice cuvant inaintea Fiului Omului, i se va ierta lui, iar celui ce va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta. Iar cand va vor aduce inaintea adunarilor si a capeteniilor si a stapanitorilor, sa nu va ingrijiţi cum si ce veţi raspunde sau ce veţi zice, caci Duhul Sfant va va invaţa in acel ceas ce trebuie sa spuneţi".

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Parinte, Cuvinte si Duhule Sfinte, Treime Sfanta, curaţeste mulţimea pacatelor noastre.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu si ale Sfantului Mare Mucenic Ioan cel Nou, Milostive, curaţeste mulţimea gresalelor noastre.

Stih: Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa mulţimea indurarilor Tale curaţeste toate faradelegile noastre.

Si stihirile acestea:

In necazuri de multe feluri, in multe scarbe si boli fiind noi pentru pacatele noastre, nu alergam spre ajutorul cel strain si blestemat al descantecelor sau la vrajitorii, ci spre tine, sfinte al lui Dumnezeu, Ioane Mucenice, care, cu darul cel dat ţie, vino degrab, spre ajutorul nostru.

Nimeni, alergand cu credinţa spre sicriul moastelor tale cele sfinte, nu s-a intors neajutorat si nemangaiat. Deci, cu sfintele tale rugaciuni, ajuta-mi si mie celui intristat.

Prefacere dumnezeiasca s-a vazut multora din cei bolnavi si scarbiţi, care cu credinţa au cerut ajutorul lui Dumnezeu prin tine, Mare Mucenice Ioane.

Cantarea a 7-a:

Porunca cea potrivnica lui Dumnezeu, a tiranului calcator de lege, inalta vapaie a ridicat. Iar Hristos a intins cinstitorilor de Dumnezeu tineri roua Duhului, Cel ce este binecuvantat si prea-slavit.

Al lui Dumnezeu prieten, al lui Dumnezeu sluga buna si credincioasa te-ai aratat, Mare Mucenice Ioane, si talantul cel dat ţie, bine l-ai inmulţit. Fii acum rugator catre Domnul pentru cei ce te cheama pe tine in ajutorul lor.

Ajutorul si acoperamantul sfintelor tale rugaciuni intinde-le peste toata Ţara Moldovei si Ţara Romaneasca si peste toţi cei ce alearga la tine cu credinţa. Si mie, celui pacatos, sa-mi fii bine mijlocitor catre Preainduratul Dumnezeu.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Ca pe un fierbinte aparator si izbavitor te am pe tine, Mare Mucenice Ioane, si cu credinţa te rog, izba-veste-ne pe noi pe toţi de boli si de toate scarbele, de toate felurile de nevoi si de suspinuri.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Te rog cu umilinţa, Preacurata Fecioara, sa vii cu graba spre ajutorul meu, in ceasul cel mai de pe urma al vieţii mele, si de tirania nevazuţilor vrajmasi sa ma izbavesti atunci, Mireasa a lui Dumnezeu.

Cantarea a 8-a: Irmos: Cuptorul cel cu foc...

Milostiv catre toţi te-ai aratat in aceasta viaţa; milostiv si dupa a ta proslavire te-ai aratat, asemanan-du-te prin aceasta, dupa dar, cu Parintele indurarilor.

Pentru dragostea lui Hristos, Sfinte Mucenice Ioane, multe feluri de chinuri ai rabdat; pentru dragostea lui Hristos, sufletul tau ţi l-ai pus, si nici chinurile si nici moartea nu te-au desparţit de dragostea Lui.

Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu.

Daruri si chinuri pana la sfarsit ai rabdat, Mare Mucenice Ioane, pentru marturisirea dreptei credinţe. Pentru care si noi te rugam, ca niste nevrednici, apara, cu a ta mijlocire catre Dumnezeu, turma bine-credinciosilor crestini de dezbinari si de eresuri.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Curaţire si iertare de pacate si indreptare vieţii noastre cerem prin mijlocirea ta, Preasfanta si Preacurata Fecioara, de la Fiul tau si Dumnezeul nostru.

Stih: Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului cantandu-L si preainaltandu-L pe Dansul intru toti vecii.

Cuptorul cel cu foc, oarecand in Babilon, lucrarile si-a descoperit cu dumnezeiasca porunca, pe haldei arzand, iar pe credinciosi racorind, pe cei ce cantau: binecuvantaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Cantarea a 9-a:

Fiul Parintelui Celui fara de inceput, Dumnezeu si Domnul, intrupandu-Se din fecioara, S-a aratat noua, ca sa lumineze cele intunecate si sa adune cele risipite. Pentru aceasta, pe Nascatoarea de Dumnezeu cea prealaudata, o marim.

Catre ajutatorul celor cazuţi, catre doctorul celor bolnavi, catre izbavitorul celor din pagube si din primejdii, catre Noul Mucenic al lui Hristos, Ioan, veniţi toţi binecredinciosii, cu umilinţa si cu evlavie sa alergam.

Mucenice al lui Dumnezeu, Ioane, nu este cu putinţa a numara vindecarile si binefacerile pe care de veacuri le-ai facut, prin darul lui Dumnezeu, catre toţi cei ce cu credinţa au venit si s-au inchinat sfintelor tale moaste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.

Cantari de slavoslovie, de mulţumita si de cerere aduce Biserica dreptmaritoare a lui Hristos, Celui ce te-a ales si te-a proslavit pe tine, sluga Sa, dumneze-iescule Mucenice Ioane.

Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce stapaneste toata faptura cea vazuta si cea nevazuta, te-a ales pe tine din toate neamurile spre a fi Lui Maica Preacurata, si noua, pacatosilor.

Cuvine-se cu adevarat... Ceea ce esti mai cinstita...

Apoi se canta aceste stihiri: (glas 2)

Catre toţi cei ce alearga la tine cu credinţa esti mijlocitor si grabnic ajutator, Mare Mucenice Ioane-auzi-ne si pe noi, care ne chinuim de boli si de intristari.

Stih: Minunat este Dumnezeu intru sfinţii Sai, Dumnezeul lui Israel.

Tuturor celor din scarbe, celor asupriţi si robiţi, ca si celor ce se afla in primejdii si necazuri, tu le esti sprijinitor si izbavitor. Nu ma lasa pe mine care cu umilinţa cer ajutorul tau.

Stih: Veseli-se-va dreptul de Domnul si va nadajdui intru Dansul.

Bucurie si mangaiere esti tuturor celor asupriţi si intristaţi de necazuri, dumnezeiescule Mucenice Ioane; pentru aceasta si noi te laudam, zicand asa: Bucura-te, ajutatorul si aparatorul celor din primejdii si din boli; bucura-te, al tuturor celor ce, cu credinţa dreapta si cu evlavie, se inchina catre racla sfintelor tale moaste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Bucura-te, lauda Trapezundei si fiul Bisericii celei dreptmaritoare; bucura-te, bucuria si ocrotitorul Moldovei si al Bucovinei; bucura-te, mangaierea tuturor celor din nevoi si din scarbe, care cer de la Dumnezeu prin tine izbavire.

Stih: Dreptul ca finicul va inflori si ca cedrul cel din Liban se va inmulţi.

Veniţi, iubitorilor de Hristos, sa laudam pe Marele Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, pe cel ce pururea se roaga pentru noi.

Fiind bolnav cu trupul si cu sufletul, catre tine vin, sluga buna a lui Hristos, dumnezeiescule Ioane, aju-ta-ma cu darul cel dat ţie de la Dumnezeu.

Fiind in casa Domnului, fii mijlocitor catre Hristos Dumnezeu, Ioane Mucenice, ca sa daruiasca pace ţarii acesteia, intarire si liniste Bisericilor Sale si mantuire tuturor celor necajiţi.

Stih: in biserici binecuvantaţi pe Dumnezeu, pe Domnul din izvoarele lui Israel.

Cei ce ritoricesc cele desarte raman fara cuvinte vazand slava cea mare pe care a aratat-o Hristos Dumnezeu spre tine, sluga Sa cea preainţeleapta.

Stih: Asteptand, am asteptat pe Domnul si a cautat spre mine si a auzit rugaciunea mea.

Milostiv fiind Stapanul Cel de obste, Hristos Dumnezeu, milostiv te-a aratat si pe tine, sluga Sa, spre folos tuturor celor care cer ajutorul Sau prin rugaciunile tale.

Stih: Strigat-au drepţii si Domnul i-a auzit pe dansii.

Cu cantari de bucurie si cu duhovniceasca praz-nuire, Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare savarseste sfanta pomenirea ta.

Stih: Multe sunt necazurile durerilor mele.

Toate ostile ingeresti, dumnezeiescule Mergator inainte, cei doisprezece Apostoli, Sfinţilor Marilor Ierarhi si facatori de minuni Nicolae si Spiridon, cu Santul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava si cu toţi sfinţii, impreuna cu Preacurata Maica a lui Dumnezeu, faceţi rugaciuni ca sa ne mantuim noi.

Apoi:

Rugaciunile incepatoare:
Sfinte Dumnezeule... Preasfanta Treime... Tatal nostru...

Troparele de umilinta:
Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule...
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Doamne, miluieste-ne pe noi...
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Usa milostivirii....

Ectenia intreita
Doamne miluieste (de 40 de ori).

Ectenie: Auzi-ne pe noi... Vosglas: Ca milostiv...
Ceea ce esti mai cinstita...

Otpustul.

De nu este preot, in loc de ectenie, se zice:
Doamne miluieste (de 40 de ori), apoi:

Stapane, Doamne, Iisuse Hristoase, pentru rugaciunile Sfantului Marelui Mucenic Ioan cel Nou, primeste rugaciunile noastre si ne izbaveste pe noi dintru toata nevoia si necazul.

Toata nadejdea noastra spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne pe noi sub Sfant Acoperamantul tau.

Pentru rugaciunile Sfinţilor Parinţilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieste-ne pe noi. Amin.

sâmbătă, 3 iulie 2010

Este greu de găsit, dar nu-ţi trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoşti un povăţuitor duhovnicesc

Este greu de găsit, dar nu-ţi trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoşti un povăţuitor duhovnicesc - Interviu cu Părintele Arhim. Iustin Pârvu de la Mănăstirea „Sf. Arhangheli” Petru Vodă, judeţul Neamţ

- Preacuvioase Părinte Stareţ Iustin, ştim că de la Sfântul Simeon Noul Teolog încoace, povăţuitorii duhovniceşti se tot împuţinează; astăzi, când suntem martorii unei mari secătuiri duhovniceşti, cum mai recunoaştem un povăţuitor duhovnicesc? Sfinţii Calist şi Ignatie Xantopoulos arătau trei criterii: să fie înalt la înţelegere, smerit la cuget şi blând în toată purtarea…

- Este greu de găsit, dar nu-ţi trebuie prea multă bătaie de cap ca să recunoşti un povăţuitor duhovnicesc. Cel care caută cu adevărat un povăţuitor duhovnicesc, la momentul potrivit, îl va simţi. Sufletul simte cui trebuie să i se încredinţeze, căci Dumnezeu este Cel Care pune în inimă dragostea faţă de cel căruia ţi-a rânduit să îi urmezi. Eu abia aşteptam să ies din temniţă numai ca să-l văd pe Părintele Paisie Olaru. Ardea inima în mine să-l văd, astfel încât, după eliberare, am mers direct la chilia Părintelui Paisie, aşteptând două zile la uşă ca să mă primească la spovedit. De aici înainte, timp de opt ani nu m-am mai despărţit de povăţuirea caldă a Părintelui Paisie Olaru. Mă trimisese mai întâi la Părintele Ilie Cleopa, însă la el nu am simţit atâta odihnă sufletească, deşi, după 16 ani de închisoare, începuse să răsfoiască cărţi groase de canoane. Relaţia dintre ucenic şi duhovnic este foarte puternică şi în numele ei se pot face multe minuni. Însă nu este suficient ca povăţuitorul să fie cercat, ci să fie şi în acelaşi duh cu ucenicul.

- Preacuvioase Părinte Iustin, dar ce aţi învăţat cel mai mult de la Părintele Paisie Olaru?

- Smerenia şi dragostea lui faţă de aproapele. Era de o căldură şi tandreţe sufletească rar întâlnite. Părintele Paisie era neîncetat neobosit cu oamenii, încât uita de el însuşi.

- Este bine în zilele noastre să mai căutăm povăţuitori duhovniceşti sau nu?

- Este mai bine să dobândeşti tu puţină pricepere duhovnicească, căci vin vremuri când nu numai că nu veţi mai găsi îndrumător, dar nici măcar un cuvânt din Scriptură sau din Sfinţii Părinţi. Sfinţii Părinţi până acum recomandau povăţuirea după Sfânta Scriptură şi scrierile Sfinţilor Părinţi, însă vin vremuri când vor lipsi şi acestea.

- Dar până la vremurile acelea?

- Până atunci să le învăţaţi pe de rost. În închisori aveam pururea în minte Paraclisul Maicii Domnului şi alte acatiste, care ne-au fost de mare ajutor. Adevărata rugăciune nu se face la mănăstire, chiar dacă dispune de toate condiţiile exterioare prielnice contemplaţiei şi rugăciunii. Noi, în închisoare, eram lipsiţi de frumuseţile acestui relief al munţilor Carpaţi, numai între patru pereţi, unde zeci de ani stăteai între ei şi nu vedeai raza soarelui prin crăpăturile zăbrelelor de la geam; iar dacă te urcai cumva să vezi o rază de soare, gardianul era la spatele tău şi-ţi dădea câte-o pedeapsă de cinci zile la arest sever, încât nu scăpai sănătos de acolo. Ei bine, suferinţa aceea era adevărata stare călugărească. La baza mănăstirii este suferinţa; vrei să trăieşti creştineşte, vrei să te apropii de Dumnezeu? Trebuie să te zbaţi să ajungi de la aceste laude pe care le face Biserica, să nu le mai spui prin simplu cuvânt, ci să le trăieşti prin căldura aceasta a harului şi să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai şi schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Aşadar, trăirea şi suferinţa trezeşte în monah rugăciunea. Respectarea regulilor şi rânduielilor, fără această trăire, naşte împrăştierea şi stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciţi rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent.

- Dar Rugăciunea Inimii, a lui Iisus Hristos, nu v-a fost de ajutor acolo?

- N-am spus rugăciunea aceasta, pentru că la puşcăria Aiudului, abia după vreo 2-3 ani s-a luat contact cu foşti deţinuţi: Virgil Maxim, Vasile Marin, Valeriu Gafencu şi alţii, care într-adevăr au cultivat rugăciunea inimii. Cea mai mare parte însă s-a bazat pe rugăciunea aceasta orală. Pentru că nu erau numai deţinuţi politici de aceeaşi nuanţă; printre tinerii aceştia legionari erau şi de alte culori politice, care n-aveau habar despre viaţa creştină; şi nu erau pregătiţi pentru rugăciunea inimii, ei nu cunoşteau

nici rugăciunea Tatăl nostru. Chiar miniştrii aceştia, cu care am stat un an şi jumătate, cum ar fi generalul Arbore, ministrul Mareş, care era ministrul comunicaţiilor - au fost nevoiţi să înveţe Tatăl nostru şi Crezul, un Cuvine-se cu adevărat, la 50-60 de ani.

- Ce ne puteţi spune despre vremurile grele prin care vom trece şi noi?

- Ei, prin ce-am trecut noi, dar prin ce-o să treceţi voi! Acele vremuri deja le-aţi început. Spre deosebire de alte vremuri, va îngădui Dumnezeu vrăjmaşului să se atingă şi de suflet; va fi mai mult o prigoană psihologică şi nu vă veţi putea ascunde nici în crăpăturile pământului. Nu este uşor, sunt vremuri foarte grele. De exemplu, pe vremea marilor trăitori din Pustia Tebaidei, acolo nici miliţia nu intra, nici control de stat, nici finanţa nu intra, nici un control care să-i tulbure pe călugări. Erau de sine stătători şi atât de liberi, încât ei într-adevăr puteau să-şi ducă aşa, cu toată dragostea, nevoinţa lor. Însă, la ora aceasta, trebuie să lupţi, şi cu cel văzut, şi cu cel nevăzut; să lupţi cu tine, să lupţi cu lumea, să lupţi şi cu dracul. Diavolul - faci cruce - se mai depărtează, măi. Ăştia văzuţi nu se depărtează, ba te asaltează şi-ţi mai pun în cârcă şi altele; ba vine cu 666, ba vine cu cărţile de identitate, cu cardurile, cu tractorul, cu motorul, cu cipuri, cu radiaţiile, holocaustul - toate se răsfrâng asupra ta. De aceea credincioşii aceştia, de pildă, care vin din toată lumea înspre mănăstiri, sunt iarăşi un semn că toată lumea trăieşte în clocotul ăsta, în cazanul ăsta de fierbere de la un rău la altul. Iar călugărul, de bine, de rău trebuie să stea acolo, în faţa lor, să dea un sfat, o relaţie, să le citeşti o rugăciune şi să plece măcar câtuşi de puţin alţii de cum au intrat. Monahul trebuie să fie prezent şi să răspundă la toate aceste nevoi ale creştinului. Altădată nimeni nu-l deranja pe sfântul, pe cuviosul. Păi, câte pomelnice aveam noi acum 70-80 de ani la mănăstirea Durău sau la Secu? Te duceai la proscomidie, începeai slujba, tu, ca preot, înainte cu o oră, sunai la intrare în tochiţa metalică, toată lumea ştia că a intrat părintele la biserică. Paraclisierul deja era venit. Care este rânduiala paraclisierului? Intră în biserică, se închină, ia blagoslovenie de la strana arhierească, se duce şi se închină pe la icoane, la Maica Domnului, la Mântuitorul Iisus Hristos, întră în sfântul altar, face trei metanii la intrare, trei metanii la proscomidie şi cu frică de Dumnezeu începe să aprindă lumânările, cele două lumânări de pe sfânta masă, candelele. Era o scară cu trei trepte. Se urca părintele de canon săracul, sufla din greu, dar el voia să aprindă candelele în fiecare miez de noapte, să fie primul acolo când venea preotul slujitor. După aceea venea la stareţ, lua blagoslovenie de toacă şi de clopot şi Părintele stareţ de atunci nu dormea, era treaz, la apel, era în pravilă. Acuma are o maşină cu opt locuri, cu bagaj în spate şi-ntr-o dimineaţă se duce după sticle, a doua zi are nevoie de mătură, apoi de coada măturii şi tot se plimbă şi tot se plimbă, mai merge la o conferinţă, pe la examene şi printr-alte părţi, numai la biserică şi la utrenie nu-i. Şi paraclisierul n-are unde să se mai ducă, toacă săracul cu 25 de blagoslovenii de la… bec.

Terminam de pomenit înainte ca să vină preoţii, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi şi atâtea boli. Acum s-au înmulţit bolile psihice, organice, demonizările. Apoi nu erau atâtea construcţii, atâtea vite, atâta lume. Pe lângă acestea mai sunt şi ispitele supratehnicii, sistemele acestea extraordinar de ascuţite care pătrund până în a-ţi cunoaşte şi gândul. Şi, când ţi-a prins gândirea, aici este şi partea sufletească. Iar când a intrat pe firul acesta Satana, nu mai este deloc uşor. Este o luptă împotriva sufletului. Acum nu vezi ce fac? Dacă vrei să ai un serviciu mai bun, trebuie să te înscrii în loja masonică, să te lepezi de Hristos. Şi, iată, acestea toate sunt încercări şi ispite şi greutăţi care ne fură de la adevăratele ţeluri ale trăirii noastre. Acestea aduc la zero, zero, viaţa duhovnicească

- Sfinţite Părinte, cum vedeţi reînvirea duhovnicească a monahismului, astăzi?

- Cu telefon mobil şi cu maşini luxoase… Aceasta se va petrece o dată cu reînvierea creştinismului. Monahismul este un mădular al creştinismului, care slăbeşte o dată cu acesta. Am ajuns la starea în care monahii s-au făcut precum mirenii, iar mirenii asemenea demonilor. Creştinătatea este foarte slăbită şi nu ştiu dacă se va mai îndrepta.

- Nici măcar după o nouă jertfă a creştinismului contemporan?

- Dacă mai are sens. Totuşi, după mine, închisorile au fost temeliile de regenerare a creştinătăţii noastre. Adică ceea ce trebuie să urmărim este străduinţa de bună voie: să te pui pe post, să te pui pe priveghere, să te pui pe rugăciune şi să trăieşti în numele Domnului. Să se simtă prezenţa ta oriunde eşti. Aşa, mâncare - de trei ori pe zi, ascultare - dacă poţi lasă-l pe fratele - şi aşa mai departe…

- Care este motivul pentru care nu se mai poate îndrepta viaţa duhovnicească, în zilele noastre?

- Pentru că a slăbit dragostea între fraţi şi nu se mai poate înţelege om cu om. Şi, fără unitate, cum să mai reclădeşti ceva?

- Ce să facem ca să păstrăm dragostea şi unitatea dintre noi, oamenii?

- Este nevoie de multă rugăciune, căci rugăciunea întreţine buna noastră înţelegere. Acum, însă, ne îngrijim mai mult de cele materiale decât de cele duhovniceşti, Înainte, forţele răului erau legate cu rugăciunile marilor trăitori; rugăciunea lor avea o mare putere. Şi încă n-a slobozit Dumnezeu puterea Satanei, căci lumea este nepregătită… Forţa diavolului stă în patimile şi relele noastre.

- În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Stareţ, ce caracterizează mai mult monahismul actual?

- Monahii de acum au o mare deficienţă în a se supune şi nu ştiu să se spovedească; nu se spovedesc sincer. Dacă ar spune călugărul adevărul la spovedanie, ar muri. Azi îţi cere blagoslovenie să se ducă până la Iaşi şi el ajunge până la Constanţa, pentru că … tot era în drum. S-a banalizat şi relativizat mult virtutea ascultării. Călugării de azi nu mai au puterea să asculte de mai marii lor ca odinioară. S-a surpat raportul dintre ucenic şi povăţuitor şi de aceea a ridicat poate Dumnezeu darul acesta de la noi. Dar eu îi înţeleg; călugării din România sunt aşa dezordonaţi şi neputincioşi în a se supune unei ordini şi rânduieli, pentru că aşa sunt românii. Poporul român este împrăştiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creştinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, ţiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de naţiuni dă naştere acestor răutăţi şi acestor blestemăţii pe care le avem în familiile noastre. Însă nu cred că sufletul trebuie forţat. Eu la mireni le mai spun câte un sfat, dar pe călugări îi las ca pe ei.

- Ce trebuie să facem să ne întărim credinţa şi să răbdăm toate cele ce vor veni asupra noastră? Şi cunoaştem din proorociile sfinţilor că, de vor răbda creştinii necazurile de pe urmă, vor fi mai mari decât cei dintâi. Iar Cuviosul Paisie Aghioritul îndrăzneşte să spună că „mulţi sfinţi şi-ar fi dorit să trăiască în vremurile noastre”.

- Cugetând la moarte. Monahul şi creştinul nu are această însuşită datorie să fie gata de plecare? O are! Nu te interesează dacă trăieşti şi cum trăieşti… Din ce în ce oamenii sunt mai dificili şi mai cu scadenţe intelectuale şi putere de judecată. Ei, sunt multe de zis, dar iată că s-a făcut ora unsprezece şi acuşi bate de utrenie…

- Vă mulţumesc mult, Preacuvioase Părinte Iustin, şi binecuvântaţi!…

- Domnul!…

Dialog duhovnicesc de seară, provocat de Stelian Gomboş
sursa: www.agnos.ro/
 

Blog Template by YummyLolly.com