.......................
Acasă............................... ........Galerie Foto ........................Galerie Video

joi, 31 decembrie 2009

Acatistul Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava


 
(2/15 iunie iunie)

Condacul 1:

Aparatorul si sprijinitorul crestinatatii, impotrivitorului si surpatorului paganatatii, mucenicului celui de curand aratat, ostasului lui Hristos celui adevarat, care ca un soare Bisericii rasaritului a stralucit si pe credinciosi de veselie i-a umplut, toti acum din suflet cantari de multumire si de lauda sa-i aducem, si cu dorire sa-i cantam: Bucura-te, Ioane, mare mucenice a lui Hristos!

Icosul 1:

Ingerilor iubita si placuta a fost si mai inainte de patimire, vietuirea ta, purtatorule de chinuri al lui Hristos, Ioane. Caci cu trup material imbracat fiind, viata ingereasca pe pamant ai vietuit, cu milostenii si cu neincetate rugaciuni, apoi si cu chinuri. entru aceasta noi, dupa vrednicie, aceste laude aducem tie:

Bucura-te, ca prin postirile si rugaciunile tale cele necontenite, ingerilor te-ai asemanat;
Bucura-te, ca prin milosteniile si lacrimile tale pe demoni i-ai infricosat;
Bucura-te, ca pe cei intristati i-ai mangaiat;
Bucura-te, ca pe cei bolnavi i-ai ajutat;
Bucura-te, ca in trup muritor te-ai aratat inger pamantesc;
Bucura-te, caci cu mintea ai fost om ceresc;
Bucura-te, ca din parinti binecredinciosi ai rasarit;
Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit ai pazit;
Bucura-te, ca din cetatea vestita Trapezunda ai iesit;
Bucura-te, ca prin toate faptele bune desavarsit te-ai impodobit;
Bucura-te, ca pe mare, negutator iscusit ai fost;
Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine ai chibzuit;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 2:

Vazand, mucenice al lui Hristos, viclenia diavolului cea maiestrita asupra ta, prin cel de alta credinta, ca sa te departeze de la dreapta credinta, si cu intelepciunea data tie de la Dumnezeu, pricepand maiestriile lui, neprins de dansele ai ramas cu harul Celui Preainalt; pentru aceea ai si cantat: Aliluia!

Icosul 2:

Cunoscand clevetirea ereticului Reiz, de trei ori fericite, adusa asupra ta la eparhul Cetatii Albe, cel de credinta otomana, cum ca te-ai lepadat de adevarata credinta crestineasca, macar ca acela a te ademeni la aceasta in tot chipul s-a silit, tu nicidecum nu te-ai lasat a fi biruit; pentru aceea dupa cuviinta auzi de la noi acestea:

Bucura-te, ca pe Reiz de mincinos l-ai vadit;
Bucura-te, ca tu ca un turn ai ramas neclintit;
Bucura-te, ca momirile eparhului intru nimic le-ai socotit;
Bucura-te, ca toti cei ce au vazut acestea, folos au castigat;
Bucura-te, ca soarelui si luceafarului a jertfi nu ai voit;
Bucura-te, caci cu aceasta pe paganul Cadiu l-ai dispretuit;
Bucura-te, caci creator al acestora pe singurul Dumnezeu cel in Treime L-ai marturisit;
Bucura-te, ca n-ai primit a defaima;
Bucura-te, ca pe acestea le-ai numit planete, iar nu Dumnezeu;
Bucura-te, ca de aici s-a pornit tiranul spre a te chinui;
Bucura-te, ca ai mustrat pe erarhul inaintea tuturor;
Bucura-te, ca pe el mai vartos a se pleca tie l-ai indemnat;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 3:

De puterea harului Sfantului Duh fiind intarit, cu multa indrazneala catre ighemonul ai grait, viteazule ostas al lui iisus:" Nu crede, o tirane, ca eu ma voi lepada vreodata de Hristosul meu, si ca ma voi inchina fapturii mai degraba decat Creatorului; sa nu-mi fie mie aceasta cat timp voi respira aerul acesta"; pentru care si cu mare glas ai cantat: Aliluia!

Icosul 3:

Erai, o purtatorule de chinuri al lui hristos, cand acestea le ziceai catre eparhul, vesel la fata, si fara de sfiala sau frica; iar el, nemaiputand rabda si de maine aprinzandu-se, a poruncit sa fie aduse inaintea lui toiege multe, si de haine sa fii desbracat; dar tu, ca si cum altul ar fi fost, asa te aflai; pentru aceasta si noi unele ca acestea graim catre tine:

Bucura-te, ca, vazand toiegele acelea, nicidecum nu te-ai temut;
Bucura-te, ca din vederea acelora mai tare te-ai impotrivit tiranului;
Bucura-te, ca te-ai dezbracat de haine stricacioase;
Bucura-te, ca te-ai imbracat in porfira nepieritoare in ceruri;
Bucura-te, ca ai fost amenintat cu chinuri de moarte;
Bucura-te, ca tiranul mai cumplit s-a intaratat, pentru ca tu nu ai bagat in seama acestea;
Bucura-te, ca ai infruntat pe acesta inaintea tuturor celor ce erau de fata;
Bucura-te, ca pe tine te-ai marturisit rob adevarat al lui Dumnezeu;
Bucura-te, ca bine ai tinut asezamintele, pe care le-ai invatat de la parintii tai;
Bucura-te, ca n-ai primit a aduce jertfa zeilor ighemonilului;
Bucura-te, ca ai zis paganului sa nu intarzie de a te chinui;
Bucura-te, caci cu aceasta te-a trimis mai degraba la imparatia cerurilor;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 4:

Creatorului mai ales decat creturii ai zis, cu suflet vitejesc, o mult-patimitorule, ca te vei inchina; pentru aceasta tiranul cel pagan, auzind astfel de cuvinte de la tine si pierzand nadejdea a te indupleca la voia sa, nebuneste s-a aprins de manie salbatica si a inceput sa te chinuiasca. Iar tu, mucenice al lui Hristos, barbateste rabdand, cu veselie Celui ce te intarea pe tine ai cantat: Aliluia!

Icosul 4:

Inima de diamant avand, cand ai patimit pentru dragostea celui dorit de tine, fericite al lui hristos mucenice, intru nimic ai socotit chinurile, cu harul Lui fiind intarit; pentru aceea, ca peste o aspida inveninata ai calcat, si ai alergat spre mai cumplite chinuri cu bucurie; pentru care si de la noi auzi acestea:

Bucura-te, ca ai fost asternut gol pe pamant spre chinuire;
Bucura-te, ca ai avut ochii mintii sus la cer;
Bucura-te, caci cu toiege noduroase fara de mila fiind batut, n-ai slabit;
Bucura-te, ca chinuitorii, cumplit batandu-te, au obosit;
Bucura-te, ca vitejeste ai rabdat sa-ti fie trupul zdrobit in bucati;
Bucura-te, caci cu aceasta si mai mult la manie ai intaratat pe tiranul;
Bucura-te, ca de multe batai, carnurile lipite pe toiege au fost aruncate sus in aer;
Bucura-te, caci cu aceasta ai adunat pe ingeri spre a se minuna;
Bucura-te, ca ai rosit cu sangele tau pamantul;
Bucura-te, caci cu aceasta a strivit pe satana sub picioarele tale;
Bucura-te, ca pentru aceasta i-ai multumit stapanului Hristos;
Bucura-te, ca El te-a intarit a suferi alte chinuri mai cumplite;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 5:

Auzindu-te cei ce te chinuiau, fiii pierzarii, pe tine, mucenice, rugandu-te lui Dumnezeu, s-au umplut de mai multa manie si ami cumplit te-au schingiuit incat si glasul ti-a lipsit; iar tu, rabdatorule de chinuri, suferind cu barbatie chinul acesta, lui Hristos Celui ce te-a imputernicit, din adancul inimii ai cantat: Aliluia!

Icosul 5:

Cu lanturi de fier din porunca ighemonului fiind legat, ostasule a lui Hristos, Ioane, ai fost arucat in temnita, si pastrat spre mai cumplite chinuri; si tot trupul tau de batai fiind sfarmat, a doua zi iarasi la judecata ai fost adus; dar, stand inaintea tiranului cu fata vesela, paganul Cadiu s-a mirat foarte si s-a spaimantat. Pentru aceea si noi cu laude ca acestea te intampinam:

Bucura-te, ca pentru Hristos ai fost legat cu lanturi de fier;
Bucura-te, caci cu acelea ai fost infricosat de tot pe diavolul;
Bucura-te, ca ai locuit in temnita intunecoasa, inchis fiind acolo;
Bucura-te, ca dupa aceea te-ai salasluit in raiul cel luminos;
Bucura-te, caci cu rani cumplite peste tot trupul fiind ranit, vesel te-ai aratat;
Bucura-te, ca de aceasta paganul tiran s-a minunat foarte;
Bucura-te, ca nu ai purtat grija de vindecarea ranilor trupului tau;
Bucura-te, ca prin aceasta sufletul tau mai frumos a inflorit;
Bucura-te, ca omul tau cel din afara s-a stricat;
Bucura-te, ca omul tau cel dinauntru a luat acum mai buna innoire;
Bucura-te, ca tiranul a pregatit si alte chinuri mai cumplite impotriva ta;
Bucura-te, ca si pe acelea tu le-ai primit cu dragoste;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 6:

Avand in minte bunatatile, pe care vrei sa le dobandesti, mucenice a lui Hristos, vrednicule de lauda, intelepteste ai rabdat toate schingiuirile, ruperile si sfasierea carnurilor; pentru aceea tiranul, umplandu-se nebuneste de si mai multa manie, si racnind ca o fiara saalbatica, a poruncit ca iarasi sa fii chinuit mai cu asprime si fara de crutare sa fii batut. Iar cand se faceau acestea, tu cantai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Atat de cumplit si fara de crutare ai fost batut, rabdatorule de chinuri al lui Hristos, mucenice, incat si cele dinauntru ale tale s-au rupt; iar cei ce te chinuiau pe tine, obosind de atata crunta bataie, se schimbau unii dupa altii; dar tu, viteazule ostas al lui hristos, nicidecum nu ti-ai schimbat gandul de la doritorul tau Iisus; ci te rugai Lui mai cu dinadinsul in adancul inimii tale, ca sa-ti dea rabdare pana la sfarsit. Pentru aceasta si noi, ajutati fiind de rugaciunile tale, glasuim unele ca acestea:

Bucura-te, ca tu nu ai pierdut rabdarea, cu cruzime fiind batut pentru Hristos;
Bucura-te, ca au obosit chinuitorii, cei ce te bateau;
Bucura-te, ca aceia, ostenind, se schimbau unii dupa altii;
Bucura-te, ca mintea ta sta la dumnezeu, Cel ce te intarea;
Bucura-te, ca trupul tau a fost ranit si sfasiat pana la cele dinaunatru;
Bucura-te, ca Hristos cu darul Sfantului Duh te-a cercetat din inaltime;
Bucura-te, ca toti cei adunati la acea priveliste, au infruntat pe judecator, pentru o cruzime ca aceea;
Bucura-te, ca din cer ti-ai tesut tie haina nefacuta de mana;
Bucura-te, caci chinuitorii s-au saturat de a mai bate cinstitul tau trup;
Bucura-te, caci credinciosii s-au umplut de multa jale, vazandu-te pe tine;
Bucura-te, ca ai simtit pe trupul tau ranile lui Hristos;
Bucura-te, ca si El ti-a gatit tie cununa nevestejita in ceruri;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 7:

Nemaiavand paganul tiran nici un fel de chin, o de trei ori fericite mucenice, a poruncit sa fie adus un cal neinvatat si sterp, si sfintele tale picioare sa fie legate tare de coada lui si sa te poarte si sa te tarasca pe toate strazile cetatii; iar tu, ostasule al lui Hristos, asa fiind tarat, te-ai facut priveliste ingerilor si oamenilor si cantai lui Dumenzeu: Aliluia!

Icosul 7:

Strain cu adevarat si neobisnuit chin ti-a nascocit tie, patimitorule al lui hristos, paganul Cadiu. Ca tarat fiind tu de cal in fuga mare pe la locurile cele aspre ale cetatii, bucati de carne din trupul tau pe pietre ramaneau, capul ti se zdrobea si credinciosii cei ce te priveau s-au umplut de multa jale. Iar tu, avand mintea ridicata catre Dumnezeu, in taina te rugai Lui; de acestea noi robii tai minunandu-ne, laude ca acestea aducem tie:

Bucura-te, ca prin chinuirea ta cea cumplita te-ai facut marturisitor al Sfintei Treimi;
Bucura-te, ca prin rabdarea ta cea cu tarie te-ai aratat intemeietor al dreptei credinte;
Bucura-te, ca aprins ai fost de focul dragostei celei negraite catre Dumnezeu;
Bucura-te, ca pentru Dansul ai suferit sfarmarea trupului tau;
Bucura-te, ca te-ai facut pricina de veselie ingerilor;
Bucura-te, ca ai fost trista privire credinciosilor;
Bucura-te, ca trantit fiind pe pietre capul tau cel sfant s-a zdrobit pentru Hristos;
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale s-a strivit de tot capul balaurului cel nevazut;
Bucura-te, ca pamantul ca o boia s-a vopsit cu sangele cel curs din tine;
Bucura-te, ca in imparatia cerurilor Hristos cununa acum ti-a daruit;
Bucura-te, ca pentru Dansul pe pamant ai patimit;
Bucura-te, ca impreuna cu Dansul in imparatia Lui te-ai salasluit;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 8:

Vazandu-te, mucenice al lui Hristos, neamul cel rau credincios, cand erai tarat de cal pe strazile lor, unii te luau in batjocura, altii isi strambau fetele lor si aruncau in tine cu ce aveau in mana, altii afceau ras si lucruri necuviincioase. Iar tu, viteazule ostas, toate acestea cu bucurie si cu multumita le rabdai, pentru Cel ce te intarea pe tine, cantand neincetat: Aliluia!

Icosul 8:

Cu totul avand pe Iisus in sufletul si mintea ta, purtatorule de chinuri, si luptele tale fiind acum spre sfarsit, unul din cei ce te batjocurea, in casa sa alergand si o sabie goala apucand, cu dansa a taiat cinstitul si sfantul tau cap, si astfel luminat ti-ai dat sufletul in mainile Celui dorit de tine; pentru care sfarsit auzi si de la noi acestea:

Bucura-te, ca ai luat de la oameni infruntare si defaimare pentru Hristos;
Bucura-te, caci cu acestea ai urmat lui Iisus, Cel defaimat de ei;
Bucura-te, ca ai fost lovit de ei, cu orice li se intamplase a avea in maini;
Bucura-te, ca si Hristos tot asa a patimit pentru noi pacatosii;
Bucura-te, ca neamul cel rau credincios cu sabia a taiat cinstitul tau cap;
Bucura-te, ca si Iisus a incununat cu stralucita coroana sfantul tau crestet;
Bucura-te, a nevointa ta cea mucenicesca acum s-a savarsit;
Bucura-te, ca esti preamarit impreuna cu mucenicii in locasurile cele ceresti;
Bucura-te, ca acum noi credinciosii te avem pe tine mijlocitor prea fierbinte catre Dumnezeu;
Bucura-te, ca rugaciunile tale catre Dansul sunt bine-primite;
Bucura-te, ca amintirea ta se serbeaza in toata Biserica;
Bucura-te, ca numele tau este marit de toti cei drept-credinciosi;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 9:

Dupa taierea cinstitului tau cap, si dupa despartirea sfantului tau suflet de trup, mucenice prealaudate, trupul tau zacea impreuna cu capul cel taiat, neingropat si in seama nebagat. Iar noapte facandu-se, o minune preamarita s-a vazut: asupra moastelor tale ardeau faclii in chip de stalp pana la cer si barbati imbracati in vesminte albe cadeau imprejurul trupului tau si catau cuvinte de negrait, cu care impreuna si tu cantai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9:

Ritori cu frumoase cuvinte nu pot spune cantarile pe care le cantau ingerii imprejurul moastelor tale, mucenice de trei ori fericite; iar un oarecare iudeu, auzindu-i si parandu-i-se ca sunt oameni pamantesti, a luat un arc si a incercat a segata intr-insii; dar nimic n-a izbutit, ci mai vartos s-a facut vrednic de plans in vederea tuturor. pentru aceasta si noi de o minune ca aceea, spaimantandu-ne, graim tie unele ca acestea:

Bucura-te, ca de ingeri te-ai invrednicit a fi petrecut;
Bucura-te, ca Hristos a privit din cer spre moastele tale;
Bucura-te, ca deasupra moastelor tale s-a vazut stalp de foc pana la cer;
Bucura-te, ca minunea aceasta a inspaimantat pe multi;
Bucura-te, ca iudeul acela a fost pedepsit de puterea dumnezeiasca;
Bucura-te, ca aceasta s-a facut spre mai mult lauda a moastelor tale;
Bucura-te, ca tot poporul a alergat sa priveasca pe iudeul acela;
Bucura-te, ca dupa marturisirea lui, inaintea tuturor, a fost dezlegat de pedeapsa;
Bucura-te, ca tiranul, fiind instiintat de aceasta minune, s-a temut foarte;
Bucura-te, ca din aceasta pricina a poruncit crestinilor sa te inmormanteze;
Bucura-te, ca, ingropat fiind, Biserica a primit cinstitul tau trup;
Bucura-te, ca sfantul tau suflet s-a odihnit in locasurile cele ceresti;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 10:

O, mucenice mult-patimitorule, parasul si vanzatorul tau, vrand intr-una din nopti sa fure cinstitul si prea chinuitul tau trup, si la patria sa sa-l duca, tu ostasule a lui Hristos, te-ai aratat degarba in somn preotului bisericii aceleia si de aceasta l-ai instiintat; iar el indata a alergat la biserica si cinstitele tale moaste din mainile lui le-a apucat; pentru care, bucurandu-se, a cantat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 10:

Pretioasele si sfintele tale moaste, prin purtarea ta de grija, mucenice a lui Hristos, scapand neluate de cei de alt neam, inauntrul altarului au fost duse si asezate langa sfanta masa, unde totdeauna pentru mantuirea noastra se jertfeste Mielul lui Dumnezeu, Caruia si tu te-ai adus jertfa; credinciosii fiind instiintati de aceasta au laudat pe atotputernicul Dumnezeu, Cel ce mareste pe sfintii Sai, cu acer si noi cantari de laude ca acestea iti aducem tie:

Bucura-te, ca cinstitele tale moaste au scapat nefurate si nevatamate;
Bucura-te, ca cei de alt neam au fost alungati cu rusine si deserti;
Bucura-te, ca inauntrul altarului moastele tale au fost asezate de preotii Bisericii;
Bucura-te, caci credinciosii s-au bucurat de aceasta;
Bucura-te, ca acolo au fost savarsite neincetate minuni printr-insele;
Bucura-te, ca si demonii au fost alungati din multi oameni;
Bucura-te, ca uneori s-a aratat stalp de foc din cer deasupra lor;
Bucura-te, ca alte ori si ingerii s-au pogorat spre dansele;
Bucura-te, ca uneori din ele a iesit buna mireasma de negrait;
Bucura-te, ca prin ele s-au tamaduit toate feluirile de boli;
Bucura-te, ca pretuntindeni a strabatut vestea minunii ce s-a facut;
Bucura-te, ca Dumnezeu bine a voit ca vestirea ta sa ajunga si pana la marginile pamantului;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 11:

Impodobite fiind cu harul de tot felul de minuni cinstitele si sfintele tale moaste, mucenice al lui Hristos, vrednicule de lauda, toti dreptcredinciosii le cinstesc si le saruta. Pentru aceea tu, avand indrazneala catre Dumnezeu, Stapanul tuturor, mijloceste acestora, de la Dansul in viata aceasta sanatate trupeasca si in veacul ce va sa fie mantuire sufleteasca, cantand: Aliluia!

Icosul 11:

Faclie cu totul luminoasa fiind cinstitele tale moaste, mucenice mult-chinuite, pusa in sfesnicul Bisericii si luminand mult timp partea locului unde ai patimit, dupa aceea, prin vrerea lui Dumnezeu si prin staruinta unui drept credincios domn, in tara Moldovei adusa fiind, neincetat lumineaza si raze de minuni, spre toti cei ce alearga la ele cu credinta, revarsa. Pentru aceea si noi de acelasi dar impartasindu-ne, graim tie:

Bucura-te, raza a luminii celei neinserate si ganditoare;
Bucura-te, ca peste toate partile cele de sub cer esti luminator;
Bucura-te, luceafar prealuminos al zilei celei neinserate;
Bucura-te, ca si la noi prin oarecare iconomie ai fost adus din alta parte;
Bucura-te, ca si acolo multa vreme razele ti-au stralucit;
Bucura-te, ca iarasi inapoi ai venit prin vrerea lui Dumnezeu;
Bucura-te, smirna totdeauna binemirositoare in Biserica lui Hristos;
Bucura-te, ca impartasesti de buna mireasma pe toti cei ce alearga la tine;
Bucura-te, vas de mir neimputinat si de nenumarate vindecari incapator;
Bucura-te, ca imparti indeajuns tuturor celor ce au trebuinta;
Bucura-te, ca Imparatului cerurilor a varsat peste tine slava si mare cuviinta;
Bucura-te, ca ne-ai indestulat si pe noi de darul tamaduirilor a tot felul de neputinte;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 12:

Dar luand de la Dumnezeu, intru tot laudate si mult-patimitorule mucenice, vindeci pe toti de tot felul de boli, nu numai trupesti, ci si sufletesti; iar acum, stand inaintea lui Hristos, Celui ce te-a intarit pe tine spre patimire, nu inceta mijlocindu-ne mantuire sufleteasca si noua celor ce cu dragoste si cu multa cucernicie serbam amintirea ta si cantam neincetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 12:

Laudand, cantand si fericind chinurile tale cele cu multa durere, rabdarea cea pana in sfarsit, vitejia si barbatia cea nebiruita ce ai aratat in trupul cel ca de diamant, pe care Hristos puitorul de nevointa l-a preaslavit in cer si pe pamant, si noua nevrednicilor ni l-a daruit, sfinte mare mucenice Ioane, graim tie acestea:

Bucura-te, ca esti impreuna-locuitor si petrecator cu ostile ingeresti;
Bucura-te, ca esti dus si cu dragoste petrecut la locasurile cele ceresti de cetele mucenicesti;
Bucura-te, ca esti incununat cu marire de insasi mana Imparatului Hristos;
Bucura-te, ca Insusi Domnul te-a luat pe tine la repaosul cel vesnic dupa multele patimiri;
Bucura-te, ca ti-ai adunat comoara nejefuita in ceruri;
Bucura-te, ca ai agonisit plata multa acum intru stralucirile sfintilor;
Bucura-te, ca in incercari si nevoi esti noua tare ajutator;
Bucura-te, ca esti firbinte solitor bucuriei si slavei celei vesnice;
Bucura-te, ca esti izvor nedesertat de vindecari neputinciosilor;
Bucura-te, ca esti o curgere neincetata de mangaieri celor intristati;
Bucura-te, ca prin tine avem nadejde a fi scapati de toate relele intamplari vatamatoare si nefolositoare;
Bucura-te, ca prin tine asteptam a dobandi bunatatile cele de-a pururea fiitoare;
Bucura-te, Ioane, mare mucenice al lui Hristos!

Condacul 13:

O, mult-patimitoare al lui hristos, Sfinte si mare mucenice Ioane, primind aceasta umilinta rugaciune a noastra, ce se aduce tie acum din inima, ne izbaveste pe noi de toate vatamarile sufletesti si trupesti, de vrasmasii cei vazuti si nevazuti si de chinul cel vesnic, cu rugaciunile tale cele bine-primite de Dumnezeu, ca impreuna cu tine in veacul ce va sa fie, in locasurile sfintilor, sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!

(Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.

ORARUL SERVICIILOR DIVINE, care se vor săvârşi pe parcursul lunii ianuarie, în biserica „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.



01.01.2010 Vineri
00.00 Sfânta Liturghie
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.00 Acatistul Sfântului Mucenic Bonifatie
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

02.01.2010 Sâmbăta, Sfântul şi Dreptul Ioan de Kronştadt (Hramul viitoarei Catedrale)
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

03.01.2010 Duminica XXX după Cincizecime. (a Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului) 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor

04.01.2010 Luni, Sfânta Mare Muceniţă Anastasia
17.30 Acatistul Sfintei Mare Muceniţe Anastasia, Acatistul Sfântului Mucenic Elefterie şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

05.01.2010 Marţi
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor


06.01.2010 Miercuri, Ajunul Crăciunului
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia cu mărturisirea credincioşilor

7.01.2010 Joi, NAŞTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) - - - - - - - - - - - - - - - - - 15.45 Ceasul 9 16.00 Vecernia

8.01.2010 Vineri, Soborul Maicii Domnului
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Maicii Domnului Grabnica Ajutătoare, şi Acatistul Preacuviosului Părintelui nostru Nicodim cel Sfinţit
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

9.01.2010 Sîmbăta, Sfântul Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan şi Acatistul Maicii Domnului la Icoana Făcătoare de Minuni din Crasna
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
11.20 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

10.01.2010 Duminica XXXI după Cincizecime. Sfinţii 20000 de Mucenici arşi în biserica Nicomidiei 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor

11.01.2010 Luni, Sfinţii 14000 de prunci ucişi de Irod
17.30 Acatistul Binecredinciosului Voievod Constantin Brîncoveanu cu fii săi Constantin, Ştefan, Matei şi Sfetnicul Inache şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

13.01.2010 Miercuri Odovania Praznicului Naşterii Domnului; Sfântul Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului
15.00 Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

14.01.2010 Joi, Tăierea împrejur. Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareii 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava şi Acatistul Sfântului Vasile cel Mare 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor

15.01.2010 Vineri, Cuviosul Serafim al Sarovului
8.00 Acatistul Sfântului şi Cuviosului Serafim al Sarovului şi Acatistul Arhanghelului Rafail
9.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)

16.01.2010 Sâmbăta
8.00 Acatistul Sfântului Simeon Noul Teolog
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

17.01.2010 Duminica XXXII după Cincizecime. Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri şi Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor - - - - - - - - - - - - - - - - - 15.45 Ceasul 9 16.00 Vecernia
18.01.2010 Luni, Ajunul Bobotezei (Zi de Post)
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie cu Sfinţirea cea Mare a Apei
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

19.01.2010 Marţi, Botezul Domnului (Boboteaza)
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Botezul Domnului
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie cu Sfinţirea cea Mare a Apei

20.01.2010 Miercuri, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înainte-Mergătorul Domnului
15.30 Acatistul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Ptersburg

21.01.2010 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

23.01.2010 Sâmbăta
8.00 Acatistul Sfântului Antipa de la Calapodeşti
9.00 Pomenirea răposaţilor
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

24.01.2010 Duminica XXXIII după Cincizecime. Duminica Vameşului şi a Fariseului. Cuviosul Teodosie cel Mare 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor
25.01.2010 Luni, Sfânta Muceniţă Tatiana Diaconiţa; Sfântul Ierarh Sava, Arhiepiscopul Serbie
17.30 Acatistului Sfintei Muceniţe Tatiana Diaconiţa, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Mina şi Acatistul Sfântului şi Dreptului Ioan de Kronştadt cu Sfinţirea Apei şi Drumul Crucii

27.01.2010 Miercuri, Odovania Praznicului Botezul Domnului; Sfânta Întocmai cu Apostolii Nina
17.30 Acatistul Sfintei şi Fericitei Xenia de Petersburg, Acatistul Sfintei Întocmai cu Apostolii Nina şi Acatistul Cuv. Alexandru Svirschii

28.01.2010 Joi
8.00 Paraclisul şi Acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava

30.01.2010 Sâmbăta, Cuviosul Antonie cel Mare
8.00 Acatistul Sfântului Antonie cel Mare şi Acatistul Sfinţilor Români din închisori
9.00 Te-Deum de mulţumire (moleben)
- - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia

31.01.2010 Duminica Fiului Risipitor 7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Buneivestiri, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos şi Acatistul Sfântului Ierarh Atanasie 8.30 Ceasurile 9.00 Sfânta Liturghie 11.00 Te-Deum de mulţumire (moleben) 11.20 Pomenirea răposaţilor


Fraţi creştini vă aducem la cunoştinţă, că
Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”,
în afara zilelor de sărbătoare şi Duminici, este deschisă după următorul program:

Luni Joi
17.00 – 19.30
7.30 – 13.00
Marţi Vineri
7.30 – 13.00
7.30 – 13.00
Miercuri Sâmbătă
7.30 – 13.00
17.00 – 19.30 9.00 – 13.00
16.45 – 20.30


Pentru solicitarea serviciilor, vă puteţi adresa la telefoanele:
079335009, 069335009
Preot paroh Severian (Gheras)

Adresa Bisericii este:
mun. Chişinău, str. Mihai Viteazul 12 (lângă patinoarul „ice BRAVO”)

SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!

luni, 28 decembrie 2009

Impresii de la Conferinţa "Mucenicia în Ortodoxie: Valeriu Gafencu - un sfânt mucenic basarabean al închisorilor comuniste din România"

A devenit o tradiţie ca Biserica din Anenii Noi, în colaborare cu Asociaţia tinerilor "PRO Ortodoxia", să ofere creştinilor, profesorilor şi elevilor conferinţe cu felurite tematici în vederea sporirii interesului faţă de credinţa împărtăşită.
De data aceasta, cei cca 150 de elevi şi creştini au rămas încântaţi de tema propusă: "Mucenicia în Ortodoxie: Valeriu Gafencu - un sfânt mucenic basarabean al închisorilor comuniste din România" şi de invitaţii de onoare, Preotul Severian Gheras, Andrei Cociug - ASCOR - Chişinău şi alţii, care au conferenţiat cu succes, motivând elevii să stea chiar şi la lecţia a 7-a.
Deşi condiţiile climaterice aspre nu i-au permis să vină mult aşteptatului părinte Filoteu (Bălan) de la Mănăstirea Petru-Vodă, România, auditoriul a rămas încântat de eroismul, smerenia, dragostea şi răbdarea noilor mucenici, mărturisitori ai credinţei ortodoxe.
Iată ce a relatat o tânără prezentă:
"Conferinţa de astăzi mi-a semănat în suflet seminţe de dragoste şi pace, care sper să devină vlăstare a unei viţe pline de înţelepciune. Tema care s-a discutat îmi este atât de aproape sufletului, deoarece am ascultat totul cu atenţie, zicându-mi ceva frumos în interior.
Mi-a plăcut mult libertatea cu care erau înzestraţi cei invitaţi la conferinţă (Pr. Severian, Andrei Cociug), simplitatea şi dorinţa lor de a ajunge la inimile celor care îi ascultau şi le dădea curaj.
Afară ningea frumos, era o poveste, iar discuţia din acea încăpere caldă, toate cuvintele pline de dragoste s-au întipărit în sufletul meu şi ieşind afară, la sfârşitul conferinţei mă simţeam uşoară, asemeni unui fulg. Iar o fericire nelămurită mi-a cuprins fiinţa. Am înţeles, cu adevărat, că cel mai frumos lucru şi minunat pe care ni L-a dăruit Bunul Dumnezeu e dragostea, dragostea care niciodată nu cade, pentru care merită să plângi, să alergi, să suferi. Însuşi Dumnezeu e dragoste. Toate cele din jur cu care suntem orbiţi sunt trecătoare, au fost şi nu-s, iar dragostea curată şi sinceră, binecuvântată de Ceruri, persistă oriiunde.
Discuţia Pr.Severian mi-a insuflat şi mai multă încredere şi curaj de a păşi pragul Bisericii şi de a cere ajutor şi îndrumare de la Bunul Dumnezeu prin preoţi, care ne aşteaptă cu braţele şi inimile deschise în numele Domnului nostru Iisus Hristos.
Mă bucur mult că am avut posibilitatea să fiu şi eu prezentă la această Conferinţă şi sper că pe viitor, voi avea fericirea de a sta undeva într-o sală ascultând cuvinte de suflet, la o nouă Conferinţă".
a scris Iana LOTOVICI

duminică, 27 decembrie 2009

A apărut cartea „Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altă dată”


Dragi prieteni vă aducem la cunoştinţă cu bucurie apariţia la editura “Noua Galilee” din Chişinău a volumului I al Dicţionarului istorico-biografic “Oamenii lui Dumnezeu din Basarabia de altădată”. Dicţionarul deschide colecţia “Personalităţi Basarabene”.
Bucuria noastră este mare şi din motivul că autorul acestui volum este domnul Mihail Bortă, enoriaşul parohiei noastre.

Recomandăm călduros această carte tuturor celor care preţuiesc sau iubesc trecutul nostru bisericesc şi românesc.

Cartea poate fi găsită la reprezentaţii A.S.C.O.R. Chişinău şi Frăţia Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Bisericuţa de lemn) din Chişinău.

Telefoane de contact: 068559904; 079600416; 069335009
Mai multe detalii despre această lucrare găsiţi pe www.personalitatibasarabene.info

vineri, 25 decembrie 2009

Minunea înfricoşătoare şi nemaiauzită a făcătorului de minuni Spiridon


Judecata cerului, adică Minunea înfricoşătoare a marelui făcător de minuni Spiridon, prin care a zădărnicit dorinţele papistaşilor uneltitori, nepermiţându-le să construiască un altar în sfântă biserica lui din Kerkira.

DOWNLOAD (fisier) Minunea înfricoşătoare şi nemaiauzită a făcătorului de minuni Spiridon

luni, 21 decembrie 2009

Interviu cu Andrei COCIUG, profesor de educaţie moral-spirituală la liceul „George Meniuc” din municipiul Chişinău

- Vorbim despre un subiect foarte discutat în societatea civilă: introducerea religiei ca obiect de predare în şcoală. Ai predat ore de religie la liceul „George Meniuc” – cum reacţionează elevii la această disciplină?

- Copiii sunt ca un pământ primăvara devreme, când nu este nimic răsărit pe el – nici grâu, dar nici buruiene. Ca să răsară grâul, el trebuie semănat. Pe de o parte, dacă nu insişti asupra unei vieţi cât de cât morale şi religioase, nu are rost să faci nimic, pentru că mulţi din cei care nu au educaţie morală în cadrul familiei nici în şcoală nu îşi dau interesul. Dacă le vorbeşti de Dumnezeu copiilor a căror părinţi duc o viaţă departe de Biserică, departe de Dumnezeu, atunci parcă le vorbeşti despre o poveste, pentru ei e ceva fantasmagoric. Copiii care au un cadru familial favorabil, primesc totul cu cea mai mare plăcere şi se arată foarte interesaţi. Astfel şi lecţiile devin foarte plăcute, pentru că orele cu copii disciplinaţi aduc o satisfacţie enormă profesorului.
- Cum se numeşte oficial, astăzi, obiectul la care se predă religia?

- Se numeşte „Educaţie moral-spirituală”, dar nu este chiar atât de corect să se numească aşa. „Educaţia moral-spirituală” este un obiect foarte contradictoriu. La urma urmei, neamul nostru nu este unul budist, yoghin, ci este unul ortodox, iată de ce în mod normal ar trebui să se numească „Educaţie religioasă în şcoală”. Noi fiind ortodocşi, este firesc să se predea ortodoxia. Până la urmă, nu este atât de importantă denumirea, ci important este cum se predă acest obiect.

- Ce cuprinde acum educaţia moral-spirituală? Ce subiecte sunt abordate?

- Educaţia moral-spirituală este disciplina în cadrul căreia sunt abordate nu atât valorile morale ale omului, care desigur sunt foarte importante, ci acele valori pe care lumea de azi nu prea are când să le studieze: valorile spirituale ale omului. Aici se vorbeşte de întreaga tradiţie a Bisericii Ortodoxe, la nivelul copiilor, desigur şi se face o anumită introducere în „labirinturile” Bibliei, pentru nivelul lor. Copiilor li se vorbeşte despre umanitate, despre Dumnezeu, despre relaţia omului cu natura şi relaţia omului cu Dumnezeu.

- Există conflicte cu părinţii care împărtăşesc o altă credinţă decât cea ortodoxă? Unii au temeri că în clasa cu o majoritate ortodoxă, copiii care reprezintă o minoritate confesională ar putea fi marginalizaţi şi traumatizaţi psihologic. Este adevărată această afirmaţie?

- Nu este adevărat. Depinde foarte mult de persoana care are o altă confesiune religioasă. Eu am elevi care sunt musulmani – toţi studiază educaţia moral-spirituală. Nu le impun nimic din ceea ce povestesc, sunt liberi să deseneze la lecţii, cu condiţia să fie liniştiţi. Obiectul educaţia moral-spirituală nu este ca alte obiecte, nu decurge după un algoritm anumit, pentru că este important când se face oră de religie să nu fie atât o lecţie, cât să fie ceva de suflet, în care copilul să se simtă în largul lui, să poată discuta problemele sale. Se propune tema şi tot ce este legat de această temă se discută.

Ar fi bine să fie introduse religia opţională pentru elev, dar obligatorie pentru şcoală. Unii părinţi doresc introducerea religiei în şcoală, dar acest lucru este imposibil în cazul în care directorul şcolii refuză să facă acest lucru. În cazul în care mergem la director şi spunem că vrem să predăm religia în şcoală din clasa întâia până în clasa XII-a, directorul dacă vrea te acceptă, dacă nu vrea, ai plecat, chiar dacă sunt elevi care doresc acest lucru. În cazul în care ar fi o disciplină obligatorie, atunci chiar dacă ar fi doar 3-4 elevi din şcoală care ar dori să studieze religia, administraţia şcolii ar fi obligată să accepte orele de religie. Faptul că obiectul ar fi opţional pentru copil, presupune că fiecare are libertatea de a alege ce obiect să aibă şi cum să-l înveţe. Până la urmă, religia este ca şi alte obiecte, din punct de vedere al educaţiei. Dacă matematica este obligatorie pentru elev, de ce nu ar fi şi religia? Cu ce este mai prejos religia decât alte obiecte? Iată de ce este normal ca părinţii să fie cei care să aleagă, cunoscând preferinţele copilului, ce este bine pentru el să înveţe şi ce nu este bine. Însă posibilitatea unei astfel de alegeri nu există. De multe ori, directorii şcolilor refuză să permită desfăşurarea orelor de religie, din cauza unor convingeri religioase sau politice.

- Ce întrebări vă adresează cel mai des copiii?

- Depinde de discuţii, de fiecare dată întrebările sunt altele. Când este vorba de clasele mai mari, acolo deja devine mai clar, pentru că apar întrebări legate mai frecvent de dragoste, de cea platonică şi cea spirituală. Copii mai mici ştiu că trebuie să asculte de părinţi şi să-i iubească, respectiv întrebările sunt legate de aceste subiecte.

- Diferă clasele în care se studiază religia de celelalte?

- Diferenţa este mare. Dacă ai face o mâncare şi nu îi pui ulei deloc, are un gust, iar dacă adaugi ulei are un gust diferit. Exact aşa este şi în cadrul învăţământului. Este imposibil să frecventezi aceste ore fără să-ţi rămână nimic. Sunt copii care se interesează destul de mult de religie, iar dacă nu ar avea interes faţă de asta ar avea interes faţă de altceva, legat de rău.

- Ai observat nişte schimbări concrete la un copil care a avut anterior un comportament indisciplinat?

- Îţi spun un caz: aveam un copil care era cel mai obraznic din şcoală. Stătea în ultima bancă şi făcea mereu boroboaţe la lecţie. Odată i-am adresat o întrebare după care i-am cerut agenda şi i-am dat nota zece. La a doua lecţie a început să fie mai atent la ceea ce vorbesc, iar în prezent este unul din cei mai activi din clasă, la ora de religie, este foarte interesat de ceea ce se vorbeşte.

În cazul unui alt copil, deşi foarte obraznic la lecţie, se observa totuşi că are conştiinţa curată, fiind din părinţi buni. I-am cerut şi lui agenda pe un ton foarte sever: „Dă-mi agenda să-ţi pun doi!”. Eu îi iau agenda şi pun nota nouă, dar nu îi întorc înapoi, o las pe masă. A stat toată lecţia supărat şi cuminte, iar când a deschis la sfârşitul lecţiei agenda, a văzut în loc de nota „2” nota „9”. Mi-a spus: „Domnule profesor, acesta trebuia să fie un „9” întors”. L-a mustrat conştiinţa. După aceasta, a devenit altfel. Notele se pun în agendă, dar ele trebuie să fie date doar pentru a stimula elevul în a învăţa, dar nu pentru a-l impune. Dacă copilul nu vrea să răspundă, nu-i dai nici un fel de notă. Dacă vrei să-l stimulezi, pune-i un zece, iar doi îi pui pentru comportament, dacă este foarte obraznic, pentru că unii doar în acest fel pot fi liniştiţi.

- Introducerea religiei în şcoală încalcă cumva principiul laicităţii şcolii, a statului?

- Cândva, în Imperiul Bizantin, dar şi în Imperiul ţarist rus, chiar şi la noi, în perioada României Mari – religia era obiect primordial în şcoală şi vedem ce oameni mari a dat. Oare după atâta vreme, după ce au fost distruse toate aceste imperii, observăm că omenirea nu a dat atâtea persoane de valoare cum a dat şcoala atâta timp cât a existat educaţia religioasă. Atunci când, aşa cum s-a întâmplat în comunism, când s-a impus materialismul, cu educaţia fără Dumnezeu, atunci omul devine o „maşină biologică”, care nu poate să creeze ceva nou. Tot ce este nou vine de la Dumnezeu.

În Biserica Ortodoxă au existat personalităţi mari care au vorbit despre creşterea copiilor. Una din cele mai reprezentative persoane este Ioan Gură de Aur care are mai multe predici despre creşterea copiilor. Deşi nu a avut copii, vorbeşte despre foarte multe lucruri importante despre creşterea copiilor, bazându-se atât pe Biblie, cât şi pe experienţa şi viaţa sa plină de sfinţenie şi de dragoste. Copilul este ca un copăcel micuţ, de care dacă nu ai grijă de mic să-l îndrepţi într-o anumită direcţie, când e mai mare, nu-l mai poţi ajuta cu nimic. Nu poţi schimba omul când este bătrân, iar dacă nu are o rădăcină spirituală, nu este decât un animal biped, pentru că raţiunea fără Dumnezeu, raţiunea fără conştiinţă, nu îl transformă decât într-un individ.

În şcoli a fost predat şi obiectul „De(s)prinderi de viaţă”, acum a apărut „Educaţia civică”, în manualele cărora se vorbeşte despre Crăciun ca un eveniment „în care copiii umblă cu cerşitul”. Cea mai mare sărbătoare a creştinilor este prezentată ca o zi în care copiii umblă cu cerşitul şi o zi în care vine „Santa Claus” – atât. Paştele, potrivit lor, este sărbătoarea în care „lumea strânge ouă roşii prin sat”. Dacă o să învăţăm asta un copil, când va creşte mare o să spună că suntem dobitoci.

Pe zi ce trece se vede că tineretul degradează, neavând nici un fundament religios, asemeni celui pe care l-au avut strămoşii noştri. Cine era Eminescu fără credinţă? Toţi îl văd pe Eminescu ca pe un poet care a scris despre dragoste. Dar oare în ce manual de literatură găsim poeziile lui dedicate lui Dumnezeu sau Maicii Domnului? Eminescu este prezentat ca un ateu, obsedat de o femeie.

Sfatul meu este să nu uităm că şi copilul este un om. Ar fi bine să mai spunem: „copilul este un om matur”, pe care nu trebuie să-l priveşti „de sus”. Să fii la un nivel cu dânsul, păstrându-ţi verticalitatea, fiind mai mare. Cel mai bun exemplu este Hristos. Vrei să fii un profesor bun – fii ca Hristos, procedează aşa cum procedează el cu copiii. Tot el a spus că „Împărăţia Cerurilor este a copiilor”.

Orele de religie nu se fac cu bastonul, pentru că nu eşti poliţist. Da, uneori orele de educaţie moral-spirituală sunt mai gălăgioase pentru că le permiţi mai multă libertate. Este mai greu profesorului, din punct de vedere psihologic, dar pentru copil este foarte important, ceea ce nu prea se ia în consideraţie.

- Mulţumesc foarte mult pentru interviu.

Interviu realizat de Octavian Racu.

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Rugăciune către Sf. Ierarh Nicolae Făcătorul de Minuni

joi, 10 decembrie 2009

Părintele Severian Gheras: Despre specificul înmormântării la ţară


La data de 5 august a fost înmormântat tatăl domnului Tudor Viziri – unul dintre cei mai marii ctitori ai bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.
Acest bătrân creştin şi străduitor enoriaş al bisericilor din satele Coşcodeni şi Flămânzeni, s-a învrednicit a fi condus în cel din urmă drum de către trei preoţi:
- Părintele Severian Gheras, parohul bisericii “Sfântul şi dreptul Ioan de Kronştadt şi Sfântul Mucenic Victor”, Preşedinte al frăţiei “Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”;
- Preotul Anatolie Boliac, parohul bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din satul Coşcodeni;
- Părintele Gheorghe Eşanu, parohul bisericii cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Flămânzeni.
…În satele Basarabiei mai rar se întâmplă să fie înmormântări cu mai mulţi preoţi. Atunci când ele sunt, e frumos şi îmbucărător atât pentru sufletul celui trecut la cele veşnice, cât şi pentru cei ce-l conduc în ultimul drum, de asemenea e o mare cinste şi pentru copiii şi nepoţii răposatului / răposatei...
Detalii despre înmormântărea pomenită mai sus, ne relatează părintele Severian Gheras:
„Pentru mine această înmormântare a fost un prilej de a vedea situaţia bisericilor şi a preoţilor de la ţară. Am constatat că nu le este uşor nici preoţilor, nici preoteselor, să-şi ducă misiunea aici. De aceasta m-am convins văzând mâinele bătătorite de muncă fizică a preoţilor cu care am conslujit.
În pofida situaţiei materiale dificile, totuşi la Flămânzeni, în biserica unde a fost săvârşit prohodul, am găsit o curăţenie şi ordine deosebită atât în interiorul ei, cât şi în ogradă.
Venind eu de la oraş, preoţii Anatolie şi Gheorghe se incomodau, la început, dar când au văzut că atitudinea mea faţă de ei este a unui oaspete binevoitor, s-au liniştit şi toată rânduiala a decurs cu bine.
După ce s-a încheiat rânduiala înmormântării şi a fost dus răposatul la locul odihnei de veci, am mers la masa de pomenire. Acolo am discutat cu confraţii preoţi despre slujba săvârşirii Sfintei Apei şi a Sfântului Maslu, lunar, în orice biserică, fie sat sau oraş şi am ajuns la concluzia că aceste slujbe sunt necesare.
„Eu le doresc acestor preoţi cu care am slujit, cât şi tuturor confraţilor slujitori, să-şi ducă mai departe, cu dragoste, crucea slujirii preoţeşti. De asemenea, vreau să le spun indiferent de gradele şi distincţiile bisericeşti ce le deţinem, trebuie să avem în vedere faptul că Dumnezeu ne va judeca pe măsura lucrărilor şi sufletelor dobândite ci nu după măsura gradelor şi posturilor ecleziastice.
În acest context, aş vrea să răspund la întrebarea ce şi-o pun mai mulţi preoţi: Care este rolul lor mai departe, în viaţa sufletului căruia iau citit rugăciunea dezlegării la înmormântare? Vreau să dau un sfat pentru toţi: să-şi scrie în pomelnicul personal numele tuturor răposaţilor conduşi în ultimul drum, fie de unul singur, fie împreună cu alţi preoţi. Pe parcursul întregii activităţi preoţeşti, să pomenească aceste suflete la sfintele rugăciuni. Chiar dacă la slujbele oficiate în biserică, deseori au fost puţine persoane, apoi dincolo, când va ajunge fiecare preot la picioarele lui Hristos, aceste suflete pentru care s-a rugat întreaga viaţa vor mijloci iertarea şi mântuirea sa...”
Înmormântarea creştinească de la Coşcodeni din data de 5 august a avut loc graţie străduinţei în cele ale credinţei şi grijii ce o poartă Sfintei Biserici, fiul cel mai mic al decedatului - dl Tudor Viziri.
Despre familia acestui om deosebit părintele Severian povesteşte:
“În permanenţă la Biserica noastră, la slujbă, avem prezentă binecredincioasa familie a robului lui Dumnezeu – Tudor, împreună cu soţia Ecaterina, fiica Cristina şi fiii Alexandru şi Ioan. ”
Este îmbucurător faptul că fiul mai mare al dlui Tudor – Alexandru, cu drag îşi duce ascultarea de palamar şi cu bucurie vine la Sfânta Bserica atunci când părinţii, din diverse motive, nu pot fi prezenţi la Sfintele Slujbe. De asemenea, fiica Cristina, chiar dacă e o bună dansatoare la şcoala de dans, încearcă să facă ascultare şi la strană.
“Îmi este trist când înainte de a ieşi cu Sfânta Împărtăşanie, pentru a împărtăşi creştinii, nu aud vocea celui de-al treilea copil, şi al doilea fiu al dlui Tudor – pruncul Ioan care strigă „nanul” aşteptând să fie împărtăşind, şi care, de obicei este primul.”
Dumnezeu să păzească familia dlui Viziri, iar pe tatăl răposat să-l odihnească în împărăţia Sa !

A intervievat Ana Casian, studentă în anul III, jurnalism şi ştiinţe ale Comunicării.
 

Blog Template by YummyLolly.com