.......................
Acasă............................... ........Galerie Foto ........................Galerie Video

marți, 31 martie 2009

Un an de la prima Sfântă Liturghie, săvârşită în biserica de lemn cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava’’


Recent, pe data de 1 martie Biserica de lemn cu hramul ,,Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava’’ a împlinit un an, de cînd în ea sa săvîrşit prima Sfântă Liturghie.

Cu referire la această aniversare, făcând o retrospectivă, părintele Severian, parohul Bisericii a relatat: ,, Nu voi uita niciodată începutul Săptămînii Albe din anul 2008, cînd în prezenţa consilierului, a unuia dintre ctitorii acestei parohii – doctorul Ilie Ţiple, a şefului de echipă – Vasile (Vasalie) Rusu din com. Bârsana, Maramureş, România, precum şi a întregii echipe din aceeaşi localitate, au închis uşa Bisericii şi mi-au dat cheile în mână. Atunci nu puteam crede că mi se întâmplă cu adevarat.’’

În Duminica Iertării (2008) a avut loc săvârşirea primei Sfinte Liturghii în noua biserică de lemn cu hramul,, Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava’’, care se află pe teritoriul Comunităţii ,, Sfântul şi Dreptul Ioan de Cronştad şi Sfântul Mucenic Victor’’, această bisericuţă de lemn fiind înainte mergătoarea unei catedrale care în viitor va fi amplasată alături.

,,Tin minte că la prima Sfântă Liturghie, biserica era aproape plină de credincioşi. Am trăit emoţii deosebite atunci, slujind pentru prima dată în noua biserică, pe care Bunul Dumnezeu m-a ajutat s-o înalţ cu susţinerea familiei şi a ctitorilor’’- işi aminteşte părintele.

După ce în biserică s-a slujit prima Liturghie, au urmat lucrări de finisare a interiorului. Concomitent cu lucrările de şlefuire şi vopsire a bisericii, s-au desfăşurat aceleaşi lucrări atât în capelă, cît şi în căsuţele afiliate bisericii. Lucrările s-au desfăşurat lanţ până la sfîrşitul lunii iunie, ca până în prezent să fie stopate din cauza lipsei de mijloace.

Părintele Severian mai relatează: ,, Toate duminicile din Postul Mare, s-au slujit în noua biserică, inclusiv şi slujba Sfintei Învieri, dar, în timpul săptămânii unele rândueli se mai oficiau şi în cort pentru că în bisericuţă aveau loc lucrările de finisare.

La slujba Învierii, biserica a fost supra aglomerată, iar curtea Sfântului Locaş a fost populată de către ctitori, enoriaşi şi poporul ce locuieşte în blocurile din apropierea bisericii.

Pe parcursul verii ( ca şi la celelalte biserici), enoriaşii au fost mai puţini, iar toamna au început să vină la biserică persoane noi.

La moment, sunt plăcut surprins de faptul că bisericuţa a devenit neîncăpătoare şi mă rog la Bunul Dumnezeu, ca această păşire peste pragul bisericii ,,Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava’’ a oamenilor, să fie spre mântuirea lor, a preotului paroh, a ctitorilor şi enoriaşilor ei.

Anul acesta pe data de 1 martie, odată cu prima zi de primăvară, am sărbătorit deja un an, de când sa săvârşit prima Sfântă Liturghie în această biserică unicală în felul ei, în tot spaţiul pruto-nistrean şi de cînd a început liturghisirea propriu zisă în noul Sfânt Locaş.’’

Biserica de lemn, a intrat în ţară pe data de 27 ianuarie, când creştinii venerează Sfânta întocmai cu Apostolii Nina – încreştinătoarea Georgiei (Gruziei), dar a fost sfinţită pe 24 ianuarie în hala firmei

,,RUSTIC’’ din oraşul Baia Mare (România) de către Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Maramureşului şi Sătmarului – Preasfinţitului Iustin Sigheţianul.

Probabil această bisericuţă, are un destin aparte în viaţa spirituală a Moldovei de dincoace de Prut şi de toate cele petrecute cu ea, începând cu data intrării în ţară, prima Sfântă Liturghie. ,,Acum, după un an de la prima Sfântă Liturghie, ne bucurăm că bisericii îi aparţine şi o garnitură de 8 clopote, donate de marele ctitor al acestui Sfânt Locaş – domnul Victor Copiimulţi, pentru care ne rugăm Bunului şi Atot Milostivului Dumnezeu, să-l păzească de tot răul, să-l întărească şi drumurile sale să i le netezească.

De cînd se aude dangătul clopotelor, mai veselă a devenit viaţa duhovniciască în cartierul Albişoara.’Părintele Severian îşi doreşte ca :

,,în anul acesta să putem efectua toate lucrările de finisare exterioară a bisericii, căsuţelor, porţii maramureşene, cât şi instalarea unui nou gard, ce ar cuprinde toată suprafaţa teritoriului alocat bisericii, pentru înălţarea viitoarei catedrale’’.

Mulţi creştini fiind impresionaţi de originalitatea şi frumuseţea bisericuţei de lemn (după Paştele din anul 2008 până la Duminica Iertării anul 2009) au hotărât să-şi boteze copii în ea. De asemenea şi miresele ,au dorit să fie cununate în acest Sfânt Locaş.

E deja cunoscut faptul, că parohia noastră deţine şi o colecţie imprersionantă de porumbei. Prin prezenţa lor, aceşti porumbei înfrumuseţează ceremoniile religioase, fiind oferiţi celor ce botează copii sau se cunună la bisericuţa de lemn, ca un bonus din partea parohiei. Şi aceasta pe lângă faptul, că bisericuţa de lemn Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, nu are taxe pentru rânduielile solicitate de credincioşi.

Ţinem să menţionăm, că pe parcursul unui an de la deschiderea bisericii de lemn, ea a devenit cunoscută în toată lumea, graţie paginii electronice de care dispune www.bisericaortodoxa.blogspot.com, care apare cu binecuvântarea părintelui paroh, fiind administrată de enoriaşul acestei parohii, – domnului Mihail Bortă.

Bisericuţa de lemn, aşteptă pe toţi creştinii cu uşile larg deschise. Deci, să nu ezităm să păşim cât mai des pragul, pentru a primi Binecuvântarea lui Dumnezeu şi slujitorilor Săi.


A interviat: Casian Anna, studentă Jurnalism

şi Ştiinţe ale Comunicării

miercuri, 25 martie 2009

Icoana Maicii Domnului de la Boian – o Binecuvîntare pentru pămîntul Moldovei


Relatare de părintele Severian Gheras, paroh al bisericii de lemn „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, mun. Chişinău, Albişoara.

În seara zilei de 18 decembrie 1993, spre sărbătoarea Sfîntului Nicolaie, pe cînd în Biserica din Boian se slujea Utreneia, la chemarea preotului în faţa iconostasului ,, Născătoarea de Dumnezeu şi Maica Luminii, cu cîntări cinstind-o să o mărim ’’, din ochii Maicii Domnului de pe icoana iconostasului au început să curgă lacrimi. O săptămînă întreagă a plîns, iar mai apoi- de cîteva ori pe săptămînă. Cu un an mai tîrziu a început să plîngă şi Pruncul din Braţele Fecioarei. ÎPS Sa Onufrie, Arhiepiscopul Cernăuţilor şi Bucovinei a verificat faptul şi a constatat că e o minune dumnezeiască, iar icoana a fost canonizată, amintirea ei serbîndu-se la 25 septembrie ( de odovania praznicului Naşteriii Maicii Domnului ). Cu Sfînta Icoană s-au făcut procesiuni atît la Poceaev, cît şi în alte părţi unde s-au săvîrşit şi vindecări nenumărate. Toţi creştinii din locurile unde s-au făcut procesiunile, au rămas întăriţi în credinţă şi mulţumiţi sufleteşte de această Binecuvîntare.

Copiile acestei icoane au fost înmulţite cu Binecuvîntarea ÎPS Onufrie şi împărţite credincioşilor.

Plînsul icoanei se repetă în răstimpuri, cînd mai lungi, cînd mai scurte. Astfel, din august 1997 nu s-au mai ivit lacrimi pe icoană pînă pe 13 decembrie, acelaşi an. În dimineaţa acelei zile s-a citit Acatist la icoană, iar seara a început să plîngă .... Cu referire la această Sfîntă Icoană, părintele Severian Gheras, parohul Bisericii ,, Sfîntul Ioan cel Nou de la Suceava’’, relatează:

,, Pentru mine, originar din regiunea Cernăuţi, este o mare fericire că m-am născut într-un ţinut Binecuvîntat de Dumnezeu. Pe lîngă frumuseţea şi diversitatea bisericilor din Bucovina Ucraineană (nordul Bucovinei), Bunul Dumnezeu a mai rînduit şi aşa har şi dar ca icoana Maicii Domnului de la Boian să fie plîngătoare şi, prin aceasta, să dea un imbold creştinilor ortodocşi din Bucovina şi celor de peste hotare, spre păstrarea credinţei ortodoxe neîntinate.

Dumnezeu m-a chemat să-mi duc slujirea preoţească departe de meleagurile natale, dar de fiecare dată cînd vin la Herţa şi dispun de timp, mă strădui să trec şi pe la Boian pentru a mă închina Sfintei Icoane a Maicii Domnului. De asemenea şi preotesa mea, profesoara şi poeta Mariana Chiriac - Gheras , mergînd la baştina mea, a ţinut cu tot dinadinsul să ajungă la Boian pentru a se închina la Icoana Sfîntă. ’’

Boianul e un sat romănesc (populat de români din începuturile sale, pînă în prezent), avînd două Biserici. Biserica din centru nu a fost închisă niciodată, iar cea ,,din deal’’, cu hramul ,, Adormirea Maicii Domnului’’, a fost închisă în timpul stagnării. În perioada redeschiderii Bisericilor ( ’89-’91), un grup de creştini dreptmăritori din sat au solicitat ca, ( pe atunci deja Binecunoscut) preotul Mihail Jar să le fie păstor şi slujitor în această Biserică ce vor să o redeschidă.

În regiunea Cernăuţi toţi creştinii ortodocşi cunosc zelul şi rîvna pentru credintă şi trăirea creştină a acestui cucernic Părinte, care în permanenţă e solicitat pe la hramuri de către creştinii şi preoţii din împrejurimi. Toţi ştiu că în restul timpului îl pot găsi la frumoasa Lavră a ţinutului Herţa şi una din înfloritoarele mănăstiri a Ucrainei - mănăstirea de pe dealul satului Bănceni. Slujirea cu dragoste şi sacrificiu a părintelui pe de o parte, iar pe de altă parte – ascultătoare şi trăirea în duhul dragostei şi credinţei a sătenilor din Boian şi a celorlalţi fii duhovniceşti ai părintelui Mihail, care se străduie să fie nelipsiţi în duminici şi sărbători de la Sf. Biserică, probabil că şi sînt motivul pentru care Maica Domnului a hotărît să arăte mila Sa fată de nordul Bucovinei si, prin aceasta, fată de înntreaga ortodoxie.

,, Am fost foarte bucuros atunci cînd mi-a comunicat preotul Victor Pleşca - parohul Bisericii ,, Sfînta Treime’’, comuna Grătieşti, aducerea Icoanei Maicii Domnului de la Boian la Biserică, spre mult folos creştinilor din localitate, din Chişinău, şi din împrejurimi.’’

Icoana s-a aflat la Gătieşti pe parcursul a 10 zile ( 27 ianuarie- 5 februarie). În acest timp creştinii au venit să se închine la icoană cu nădejdea alinării sufleteşti şi a tămăduirii trupeşti. Pentru că erau mulţi doritori de a se ruga şi închina la Sfînta Icoană , Biserca a fost deschisă şi pe parcursul nopţilor.

Într-una din nopţi au venit pe la ora 3 crestini din satul Cojuşna şi au observat că icoana a început să lăcrimeze.

,, Am început marea fericire să conslujesc pe data de 3 spre 4 februarie (noaptea ) împreună cu părintele Victor şi cu un sobor preoţesc la Sfînta Slujbă, după încheierea căruia am ţinut şi un cuvînt de învăţătură pentru credincioşii prezenţi.’’

Cît timp s-a aflat icoana la Grătieşti au avut loc mai multe minuni:

- Lîngă icoană a fost găsită o costilie. Nu se ştie cine a lăsat-o, dar e o dovadă că cineva, rugîndu-se Maicii Domnului de la Boian, s-a tămăduit.

–De asemenea şi un copil care permanent plîngea, fiind bolnav, după ce părinţii l-au închinat la Sfînta Icoană, a încetat a mai plînge, apoi a încetat şi boala.

– O doamnă care avea dureri cumplite de cap, închinîndu-se la icoană, i-au dispărut durerile imediat.

–Un alt creştin, văzînd ştirea despre icoană la televizor s-a rugat în sinea sa şi s-a vindecat de durerile de cap ce le avea.

În ziua cînd icoana trebuia să plece, Joi, 5 februarie, înconjurîndu-se biserica de 3 ori, în dreptul Sfîntului Altar, a început să lăcrimeze din nou, mai apoi acest odor fără de preţ luîndu-şi din nou drumul spre

,, plaiul cu flori’’- Bucovina.


A interviat: Casian Anna, studentă Jurnalism

şi Ştiinţe ale Comunicării

marți, 17 martie 2009

Sfânta Xenia din Sankt Petersburg, nebună întru Hristos

La cererea enoriaşilor comunităţii noastre, publicăm Viaţa Sfântei Xenia din Sankt Petersburg, cea nebună pentru Hristos. Totodată ţinem să aducem la cunoştinţă creştinilor, că paraclisul de la demisolul bisericii de lemn "Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava", v-a purta hramul în cinstea Sf. Fericitei Xenia din Petersburg.


Xenia Grigorievna s-a născut pe la 1730 într-o familie bună, probabil din mica boierime. S-a măritat pe la vârsta de douăzeci de ani. Ea şi soţul ei, un capelmaistru imperial pe nume Col. Andrei Teodorovici, s-au bucurat se câţiva ani de căsnicie laolaltă, trăind îndestulat şi fericiţi, având o viaţă lipsită de griji în oraşul-capitală al Rusiei, Sankt Petersburg.

Apoi, într-o noapte, la o beţie, soţul Xeniei, tânăr şi deplin sănătos, a murit pe neaşteptate. întreaga ei lume s-a prăbuşit. Nu numai că fusese lipsită aşa de neaşteptat de iubitul ei soţ, dar exista primejdia ca el să fi murit fără a se căi de păcatele lui. Căci tânăra pereche fusese mai curând lumeaţă, neîngrijindu-se în chip deosebit de viaţa bisericească, iar el murise fără a fi avut parte de sfintele taine ale Mărturisirii şi Împărtăşaniei.

Spre uimirea prietenilor şi rudelor, Xenia a început a-şi da toate bunurile. Banii şi lucrurile personale le-a dat săracilor, casa a lăsat-o unei prietene apropiate, Paraschiva Antonova.

Rudele au hotărât că, desigur, şi-a ieşit din minţi din pricina şocului pierderii soţului. Ei s-au adresat epitropilor în grija cărora fusese lăsată, spre a cerceta dacă Xenia era în stare să dispună de averea ei în mod conştient. Epitropii au chemat-o şi au aflat-o cu totul întreagă la minte, având tot dreptul să facă ce voia cu averea ei.

Apoi Viaţa ei spune: “Dându-şi seama că nu poate fi adevărată fericire pe pământ şi că averile lumeşti sunt doar piedici în calea dobândirii adevăratei fericiri în Dumnezeu, scăpând de acele piedici, Xenia a dispărut dintr-o dată din Petersburg vreme de opt ani. Se spune că în aceşti ani a trăit la o sihăstrie, într-o obşte de sfinte nevoitoare, învăţând despre rugăciune şi viaţa duhovnicească de la un stareţ”.

Apoi s-a întors la Petersburg, spre a-şi începe lungul pelerinaj spre împărăţia cerurilor, umblând pe străzile din partea săracă a oraşului, cartierul Storona, şi dormind pe câmp, sub cerul liber. Se îmbrăca într-una dintre vechile uniforme ale soţului ei, şi de atunci înainte şi-a luat numele Iui, Andrei Teodorovici, refuzând să mai răspundă la numele de Xenia. “Era ca şi cum, prin adânca dăruire faţă de soţul ei, ar fi nădăjduit să ia cumva asupra ei povara păcatelor lui nepocăite şi a nefericitei sale morţi fără Sfintele Taine”. Astfel, în acea vreme, ea a fost chemată la neobişnuitul rol de nebună întru Hristos - una dintre cele mai grele nevoinţe duhovniceşti, destinată doar celor înaintaţi duhovniceşte şi care au o chemare aparte.

A trăit astfel treizeci şi şapte de ani. Viaţa ei spune: “Fericita era oricând gata să ajute pe orişicine în orice chip cu putinţă. În timpul zilei rătăcea pe străzi, chipul ei răsfrângând, prin strălucirea caldă şi prietenoasă, duhul său lăuntric de blândeţe, smerenie şi bunătate. Noaptea, în orice anotimp, se ducea pe câmp şi începea a vorbi cu Însuşi Dumnezeu!”. Cinstindu-i deplina dăruire către El, Dumnezeu i-a dat darul înainte-vederii, cu care ajuta pe mulţi dintre locuitorii din Storona. Şi era cu adevărat o minune felul cum a supravieţuit atîtea ierni, trăind în acest chip sub cerul liber.

Îi plăcea în chip deosebit Cimitirul Smolensk, lucru ce se vede din următoarea întâmplare. “Cândva, în 1794, spre sfârşitul vieţii Xeniei, se zidea o nouă biserică în Cimitirul Smolensk. Lucrătorii au început a observa că în timpul nopţii cineva căra grămezi de cărămidă în vârful clădirii, acolo unde era nevoie de ele. Lucrătorii au fost uimiţii de aceasta şi au hotărât să afle cine putea fi acest neobosit muncitor. Punând un om de veghe, au putut afla că era roaba lui Dumnezeu, Xenia”.

În sfârşit, această deosebită pelerină a lui Dumnezeu pe pământ a plecat spre sălaşul ceresc prin anul 1800. Smerenia şi neabătuta credincioşie faţă de soţul ei se văd din înscrisul de pe piatra mormântului său din cimitirul Smolensk: “În Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Aici zace trupul roabei lui Dumnezeu Xenia Grigorievna, soţia capelmaistrului imperial Col. Andrei Teodorovici Petrov. Văduvă la vârsta de 26 de ani, pelerină 45 de ani, ea a trăit cu totul 71 de ani. Era cunoscută sub numele de Andrei Teodorovici. Oricine m-a cunoscut, să se roage pentru sufletul meu, ca şi al său să se mântuiască. Amin”.

***

Fericita Xenia nu încetează să-i ajute pe cei ce îi cer rugăciunea. Nenumărate minuni au fost puse pe seama mijlocirii sale înaintea scaunului lui Dumnezeu. Vom istorisi aici doar una dintre aceste povestiri, care cuprinde tămăduirea unei căsnicii:

Domnul KL, care fusese un om paşnic şi cu dragoste de viaţă în primii ani de căsnicie, începuse a fi supărăcios şi îşi arăta din ce în ce mai des nemulţumirea faţă de situaţia sa şi felul său de viaţă. începuse să lipsească tot mai des de acasă, plecând pe furiş după lucru, şi nimeni nu ştia unde îşi petrece nopţile. Refuza să răspundă când soţia îl întreba despre aceasta, şi începuse să se poarte rece cu copii, ajungând un străin în propria casă. Înrăutăţirea legăturilor cu soţul, adăugate trudei sale deja istovitoare şi grijilor pentru copii, începură să vatăme sănătatea soţiei, iar plămânii ei începură a slăbi. Apoi un nou necaz căzu asupra familiei: soţul a fost dat afară din slujbă. Această ultimă întâmplare a doborât-o pe biata femeie şi a căzut la pat. Doctorii consultaţi au pus diagnosticul de tuberculoză. Era un lucru foarte dureros pentru nefericita mamă să se gândească că ar putea să-şi părăsească liota de copii în mâinile unui soţ fără slujbă. Cu lacrimi în ochi ea s-a rugat lui Dumnezeu să-i călăuzească soţul şi să-l mântuiască şi să-i îngăduie şi ei sa trăiască destul cât să-şi crească copiii. În acelaşi timp l-a pus pe soţul ei să scrie o scrisoare în numele ei unei prietene foarte apropiate din Petersburg, Maria P., cerându-i să se ducă la Cimitirul Smolensk, la mormântul Fericitei Xenia, şi să pună să se facă o slujbă de pomenire pentru Fericita, rugându-se pentru sănătatea soţiei bolnave şi pentru soţul ei.

Primind scrisoarea, Maria s-a grăbit spre Xenia, a pus să se facă slujba de pomenire pentru ea, s-a rugat, a luat puţin nisip de pe mormânt şi ulei din candelă şi le-a trimis pe toate prietenei bolnave. Mama muribundă a pus pământul sub pernă, iar cu uleiul s-a uns pe piept de mai multe ori. De atunci boala dnei Kl. a început să dea înapoi. Într-o lună s-a făcut cu totul sănătoasă, iar soţul ei a primit o nouă slujbă în Kovno, chiar cu o leafă mai bună. Familia a trăit în pace şi bunăstare până azi”.

(din “Casatoria - cale spre sfintenie. Vietile sfintilor casatoriti”)

joi, 12 martie 2009

TATĂL STÂLPUL CREDINŢEI ÎN CASĂ

Relatare de părintele Severian Gheras, paroh al bisericii de lemn „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”, mun. Chişinău, Albişoara.

Dintre oameni, mai intii trebuie iubiti parintii, care ne-au nascut si ne-au crescut, si ca atare, dupa Dumnezeu, sunt binefacatorii nostri cei mai mari in viata noastra paminteasca.
Dumnezeu ne-a poruncit: ,,Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie Bine si sa traiesti ani multi pe pamintul pe care Domnul Dumnezeul Tau ti-l vada tie’’ (Iesire 20, 12). Cit de mult si-a cinstit si iubit parintii parintele Severian Gheras, parohul Bisericii ,, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava’’ si ce rol a jucat tatal in formarea spirituala a parintelui, aflam din urmatoarea istorisire:
,, Tatal meu sa nascut intr-o familie cu credinta in Dumnezeu. Mama tatalui, bunica mea, se numea Ana, iar tatal tatalui, bunicul meu - Iordache. Pina la decesul bunicului, bunica mea sa recasatorit cu un consatean din aceasi comuna –Lunca, pe nume Dumitru, de la care sa mai nascut inca o sora- Viorica.
Istoria unei mame mai mult pe linga casa si a unui tata a 4 feciori s-a repetat in familia noastra prin destinul fratelui meu - Marin Gheras, maestru in arta, care ii seamana Bunicului Iordache nu numai la chip. Fratele Marin, ca si Bunicul, e binecuvintat de Dumnezeu cu 4 feciori. Tata a avut 3 frati: Gheorghe( Badea Ghita), Dumitru( in familie ii spuneam Tucu) si Alexandru. Tata sa casatorit la virsta de 27 de ani, atunci cind mama avea doar 15. La 18 ani ai mamei s-a nascut fratele Marin. Cind mama avea 22 ani m-am nascut eu. Amindoi frati suntem nascuti in zi de vineri, fratele meu la jumatate la 6 dimineata, iar eu la jumatate la 7 seara.
Imi aduc aminte zilele de duminica - zile de sarbatoare in care in mod obligatoriu eu, fiind condus de mina de catre tata, mergeam la Biserica. Nu tin minte citi ani aveam, insa mi-a ramas in memorie imaginea unei duminici cu soare cind, dupa incheierea Sfintei Liturghii, a avut loc o pomenire a raposatilor si preotul de atunci, ( nu-i cunosc numele, dar il tin minte ca un preot in virsta, foarte glumet) cerea sa i se mai dea galuste.
O alta amintire legata de acest preot este aceea cind el mergea cu Sfintele Daruri, la intoarcerea de la usa Bisericii spre Altar, pasind peste copii. Tin minte ochii cu care ne privea pe cinste pentru noi.
La noi, in satele din raionul Herta - Movila si Satul Mare, parti componente ale comunei Lunca si astazi se savirseste slujbe dupa aceeasi rinduiala: o duminica se slujeste intr-un sat, cealalta duminica in altul. Aici vreau sa-mi exprim respectul fata de intelepciunea administrativa a IPS Onufrie al Cernautilor si Bucovinei care a tinut in mod obligatoriu ca fiecare Biserica sa aiba separat un preot si totodata acest preot sa nu fie lipsit de necesar. Preasfintitul Parinte a echilibrat posibilitatile Bisericilor si a enoriasilor cu necesitatile preotilor si a familiilor lor.
De asemenea mi-au mai ramas in memorie zilele in care fratele meu, fiind in vacanta avea posibilitatea sa mearga cu mine si tata la Biserica. Venind de la slujba din Satul Mare, deseori poposeam la fratele mai mare al tatei - Badea Ghita, care pe atunci era palamar al Bisericii, om Bun si gospodar, respectat in sat. Dupa popas, noi, peste dealurile stefaniene, veneam spre casa in Movila, iar pe drum continuam dialogul dintre noi si tata despre cele auzite la Slujba.
In Satul in care a locuit familia noastra pina a ne muta cu traiul in oraselul Herta, satul Movila in cotul Sloboziei, traia si o familie de Baptisti care sesizind ca tatal meu tine in zile de duminici drumul la Biserica, mai dadeau pe la noi ca poate sa-l converteasca pe tata la erezia lor. Stapinul acestei familii era Pintilie Rusu. Fratele sau - Ion Rusu, era un om neindepartat de Biserica si in casa lui puteai intilni diferite carti de cult pe care prefera sa le citeasca. Tatal meu – Mihai, vazind insistenta Sectarului Pintilie, s-a rugat cu mult suflet la Bunul Dumnezeu sa-i arate care cale e dreapta: a lui Pintilie sau a lui Ion. In una din nopti (isi aminteste tata) a auzit un glas ce-i spunea: ,,Mihai, sa te duci pe calea care-o tine Ion ca e dreapta, iar calea lui Pintilie e gresita’’….
Tata deseori ne spunea in discutii: ,, Dragii mei, eu nu incetez sa ma rog pentru voi la orice Biserica ma duc, va pomenesc intotdeauna’’, iar mie mi se parea un lucru putin important faptul ca tata ma pomeneste in rugaciunile sale. Tatal meu nu a fost si nici nu este un om fara de pacate, dar e fost nelipsit de la Biserica toata viata lui. Actualmente, cunoaste pe dinafara toate pericolele evanghelice ce se citesc in cadrul anului liturgic. Acum, la batrinete, cind a prins si el sa dea crezare batrinilor pe care-i auzea in tinerete ca nu au somn ( pentru ca nici el nu are), deseori la miez de noapte inalta rugaciuni la Prestolul Vesniciei citind lui Dumnezeu, indeosebi a Sfintului Nicolae.
Imi amintesc o dimineata cind tata era in ospetie la mine si fiind in dormitorul ce i s-a oferit pentru odihna, el se ruga cu glas, iar in rugaciunile lui pomenea toata ierarhia Bisericeasca, pe toti dusmanii si prietenii sai, nemaivorbind de noi, membrii familiei si rudeniile sale.
Inca fiind Biserica prigonita, tata a reusit sa faca curatenie in Biserica din satul natal – Lunca si, in zilele de duminica intra in Biserica doar el, aprindea lumina si se ruga lui Dumnezeu. Odata cu redeschiderea Bisericii si numirea unui preot slujitor, tata a devenit palamar al acestei Biserici de care ingrijeste cu mare drag zicind: ,, Intii ale Bisericii, apoi cele ale casei’’.
Pentru tata, urmarea de catre mine a studiilor teologice, apoi si slujirea la Sfintul Altar a fost si este o mare Bucurie si onoare. Imi aduc aminte ( povesteste parintele cu lacrimi in ochi) cu cita fericire m-a insotit atunci cind am avut prilejul de a sluji in Bisericile din comuna. Am fost invitat la Lunca, in Biserica cu hramul
,, Cuvioasa Parascheva de la Iasi’’; la Satul Mare sau Pilipauti, sat cu 2 Biserici, unde am slujit in Biserica in care mergeam cind eram copil, Biserica de lemn, cu hramul ,, Nasterea Maicii Domnului’’ si la Movila, la Biserica cu hramul ,, Adormirea Maicii Domnului’’.
Astazi la tata poposesc preotii de toate virstele si fiecare este intilnit cu mare Bucurie si condus cu mare cinste…
Eram fericit, dar nu constientizam multe lucruri cind slujeam ca preot in Biserica Satului Lunca, iar tata fiind palamar. Imi aduc aminte ca veneam la slujba multi consateni pentru a se convinge ca feciorul lui Mihai Gheras a ajuns preot si tine slujba in Biserica din sat.
Eu nu m-am gindit atunci cind m-am pornit la Seminar si nici atunci cind am fost preot, ca o sa-mi vina rindul in viata din mila Dumnezeu si cu ajutorul familiei si a oamenilor de Buna credinta, sa inalt si eu o casa lui Dumnezeu.
M-am bucurat mult cind tata disponind de timp si venind la Chisinau, a conslujit cu mine in aceeasi ascultare de palamar, in aceasta Biserica noua ( Biserica la care parintele e paroh).
Vreau sa spun ceea ce nu au vazut oamenii si aceasta nu spre a ma mari pe mine sau pe tata, ci ca o marturisire a unor fapte reale, ca tata in timpul Sfintei Liturghii ( nu putin a stat in picioare, ci mai mult in genunchi. Probabil ca aceste ingenuncheri de care nu sa lipsit toata viata si care altadata erau din motiv de grija, in sfirsit au ajuns sa fie ingenuncheri de slava si multumire lui Dumnezeu……’’

(A intervievat Casian Anna)

marți, 3 martie 2009

Părintele Iustin Pârvu - Îndemn la post şi rugăciune

luni, 2 martie 2009

Despre Sfântul Post

Ana Casian, student in anul I USM, Facultatea Jurnalistica.


Dumnezeu a creat natura si pe om in 6 zile. Primii oameni fiind asezati in Gradina Raiului se Bucurau de toate Bunatatile. O singura porunca data de Dumnezeu trebuiau s-o pazeasca: sa nu manince din pomul cunoasterii Binelui si raului, deci, sa posteasca.
Dar ce este postul? Multi considera perioada postului doar o infrinare de la mincarurile de carne, oua, brinzeturi. ,,Sa postim precum de bucate tot asa de cele rele si toata patima. Fumatorul sa se infrineze de la tigari, cafegiul de la cafea, vorbaretul de la palavrageli, cel dependent de televizor in zilele de post sa-l scoata din priza’’ zice Tito Calliander in cartea ,, Calea Ascetilor.’’ Deci postul este si o abtinere de la fapte rele de la multa vorbire; e o posibilitate de a fi mai aproape de Dumnezeu. In perioada postului, vorbim Domnului cu insistenta, Ii cerem iertare pentru toate pacatele savirsite, hrana trupeasca situindu-se pe ultimul plan.
Atunci cind postim trebuie sa veghem, pentru ca in aceasta perioada vin tot felul de ispite, care sa ne faca sa cadem, caci spune Sfintul Apostol Petriu ,, Satana umbla racnind ca un leu, cautind pe cine sa inghita.’’
Domnul zice! ,, Nu stiti voi postul care imi place? Rupeti lanturile nedreptatii dezlegati legaturile jugului, dati drumul celor asupriti si farimati jugul lor,’’ caci zadarnic este postul daca nu e insotit de milostenie, fapte bune si rugaciune. Sfintii Parinti spun ca postul este ca o pasare. Cele 2 aripi sint rugaciunea si milostenia.
Ne apropiem de Postul Mare care ne aminteste ca am fost creati pentru a trai vesnic cu Dumnezeu, in Imparatia Sa, dar din cauza pacatelor noi am pierdut si viata vesnica, si pe Dumnezeu.
Deci, daca nu am facut-o pina acum, nu e prea tirziu sa mergem la Dumnezeu, sa-i cerem iertare, sa savirsim fapte Bune, sa ne rugam si acestea toate sa le incununam cu post.
Cite am gresit peste an, acum sa le indreptam; de cate pacate am facut, acum sa ne spalam. Sa primim acest post noi, crestinii, cu toata Bucuria. Sa ne straduim sa-l tinem, ca Dumnezeu sa ne daruiasca pace si sanatate… Sa ajungem la Sfintele Pasti spalati si curati de pacate.
Vaporul pluteste mai usor cind nu este incarcat; tot asa si rugaciunea se face mai usor mai placuta lui Dumnezeu cind trupul nu e ingreuiat cu hrana de prisos.

duminică, 1 martie 2009

ORARUL SERVICIILOR DIVINE, care se vor săvârşi pe parcursul lunii martie, în biserica „Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava”.


01.03.2009 Duminica lăsatului sec de brânză (a izgonirii lui Adam din Rai)
7.30 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul nefăcutului Chip al Domnului nostru Iisus Hristos
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea celor adormiţi


02.03.2009 Luni Începutul Postului Mare
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia
- - - - - - - - - - - - - - - - -
17.30 Canonul de Pocăinţă a Sfântului Andrei Creteanul cu Pavecerniţa Mare

03.03.2009 Marţi
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia
- - - - - - - - - - - - - - - - -
17.30 Canonul de Pocăinţă a Sfântului Andrei Creteanul
Pavecerniţa Mare cu mărturisirea credincioşilor

04.03.2009 Miercuri
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa, Vecernia cu Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite.
La finele Sfintei Liturghii va avea loc împărtăşirea credincioşilor.
- - - - - - - - - - - - - - - - -
17.30 Canonul de Pocăinţă a Sfântului Andrei Creteanul.

05.03.2009 Joi
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia
- - - - - - - - - - - - - - - - -
17.30 Canonul de Pocăinţă a Sfântului Andrei Creteanul
Pavecerniţa Mare cu mărturisirea credincioşilor

06.03.2009 Vineri
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa şi Vecernia cu Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite.
La finele Sfintei Liturghii va avea loc împărtăşirea credincioşilor.
- - - - - - - - - - - - - - - - -
17.30 Canonul de Pocăinţă a Sfântului Andrei Creteanul.
Pavecerniţa Mare cu mărturisirea credincioşilor

07.03.2009 Sâmbătă Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul pentru cei Adormiţi
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Pomenirea celor adormiţi
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Privegherea cu mărturisirea credincioşilor

08.03.2009 Duminica I din Post (a Ortodoxiei).
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Împărtăşanii
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea celor adormiţi


09.03.2009 Luni Săptămâna II din post.
17.30 Acatistul Sfintelor Patimi a Domnului Nostru Iisus Hristos
Sfinţirea apei şi Drumul Crucii

11.03.2009 Miercuri
17.30 Taina Sfântului Maslu cu Sfinţirea Apei

13.03.2009 Vineri
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia şi Utrenia cu mărturisirea credincioşilor

14.03.2009 Sâmbătă Sfânta Muceniţă Evdochia. Pomenirea Morţilor
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul pentru cei Adormiţi
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Panahida Mare
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Privegherea cu mărturisirea credincioşilor

15.03.2009 Duminica II din Post a Sfântului Grigore Palama
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Împărtăşanii
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea celor adormiţi



16.03.2009 Luni Săptămâna III din Post
17.30 Acatistul Sfintelor Patimi a Domnului Nostru Iisus Hristos
Sfinţirea apei şi Drumul Crucii

20.03.2009 Vineri
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia şi Utrenia cu mărturisirea credincioşilor

21.03.2009 Sâmbăta Pomenirea Morţilor
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul pentru cei Adormiţi
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Panahida Mare
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Privegherea cu mărturisirea credincioşilor

22.03.2009 Duminica III din Post (a Sfintei Cruci) Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfinţilor 40 de Mucenici şi Acatistul Sfintei Împărtăşanii
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea celor adormiţi


23.03.2009 Luni Săptămâna IV din Post
17.30 Acatistul Sfintelor Patimi a Domnului Nostru Iisus Hristos
Sfinţirea apei şi Drumul Crucii

27.03.2009 Vineri
15.45 Ceasul 9
16.00 Vecernia şi Utrenia cu mărturisirea credincioşilor

28.03.2009 Sâmbăta Pomenirea Morţilor
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Cuviosului Benedict de Nursia şi Acatistul pentru cei Adormiţi
8.30 Ceasurile
9.00 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Panahida Mare
- - - - - - - - - - - - - - - - -
15.45 Ceasul 9
16.00 Privegherea cu mărturisirea credincioşilor

29.03.2009 Duminica IV din Post a Cuviosului Ioan Scărarul
7.00 Rugăciunile Dimineţii, Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Sfintei Împărtăşanii
8.00 Ceasurile
8.30 Sfânta Liturghie cu mărturisirea şi împărtăşirea credincioşilor
11.00 Te-Deum pentru sănătate (moleben)
11.20 Pomenirea celor adormiţi


30.03.2009 Luni Săptămâna V din Post Cuviosul Alexie, Omul lui Dumnezeu
17.30 Acatistul Sfintelor Patimi a Domnului Nostru Iisus Hristos, Acatistul Cuviosului Alexie Omul lui Dumnezeu cu Sfinţirea apei şi Drumul Crucii


SLAVĂ LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE!
 

Blog Template by YummyLolly.com