Valente mediatice ale blogurilor ortodoxe din Republica Moldova. Fragment extras din Studiul realizat de Anna Casian, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Catedra Jurnalism.
„In ceea ce priveste publicatiile laice, exista o problema: Republica Moldova, care incepe sa se inscrie in familia tarilor democratice libere a preluat inevitabil unele din principiile dupa care actioneaza jurnalismul in Occident. Presa in lumea "libera" porneste de la un principiu care spune: „vestile bune nu sunt stiri”. Mass-media este anihtiata si vaneaza in special senzationalul: sunt prezentate in primul rand crime, tot felul de calamitati, fenomene negative. Problema celor care lucreaza in aceste institutii de presa laice este sa mearga, intr-un fel, impotriva curentului, sa promoveze valori, care in acele publicatii nu vor aparea niciodata pe prima pagina. Subiectele despre religie nu vor aparea niciodata pe prima pagina a unor astfel de publicatii. In aceasta situatie misiunea jurnalistilor care vor sa promoveze valori morale si religioase sanatoase, devine mai dificila, dar si mai interesanta ”. „Valorile moral-spirituale nu pot fi promovate prin cîteva ştiri ocazionale, într-o societate cum este cea din România (si Republica Moldova) este nevoie de ample materiale ce fac parte atît din categoria celor analitice cît şi celor publicistico-literare.” De asemenea, in statele vecine este dezvoltata intens si blogosfera religioasa, pe cind in Moldova, cu parere de rau, aceasta a fost cunoscuta abia prin anul 2006 - 2007.
In Republica Moldova, jurnalismul ortodox cunoaste o dezvoltare pozitiva. Dar cu toate acestea, ziarele ortodoxe au un tiraj foarte mic. Acest lucru se intampla din lipsa finantelor. Un ziar nu se poate intretine singur pe sine, intrucat are nevoie de finantatori. Banii veniti de pe urma abonamentelor(pentru “Curierul Ortodox” si “Altarul Credintei”), cit si din finantele parohiilor(pentru ziarele parohiale) sunt foarte putini, dar un ziar pentru a functiona conform tuturor cerintelor, trebuie sa dispuna de sume de bani. De aici vine si lipsa unor jurnalisti calificati in acest domeniu, pentru ca intr-o societate unde banul este cel mai important, iar o familie trebuie intretinuta (pentru jurnalistii care au familii), jurnalistul va merge sa activeze la un ziar care “plateste bine”. Din acest motiv au aparut blogurile रेलिगिओअसे din dorinta oamenilor de a se afirma, de a cunoaste mai multe din domeniul religiei, de a discuta despre anumite probleme pe care, din pacate in cele mai multe biserici, nu le pot discuta cu preotii.
„In ceea ce priveste publicatiile laice, exista o problema: Republica Moldova, care incepe sa se inscrie in familia tarilor democratice libere a preluat inevitabil unele din principiile dupa care actioneaza jurnalismul in Occident. Presa in lumea "libera" porneste de la un principiu care spune: „vestile bune nu sunt stiri”. Mass-media este anihtiata si vaneaza in special senzationalul: sunt prezentate in primul rand crime, tot felul de calamitati, fenomene negative. Problema celor care lucreaza in aceste institutii de presa laice este sa mearga, intr-un fel, impotriva curentului, sa promoveze valori, care in acele publicatii nu vor aparea niciodata pe prima pagina. Subiectele despre religie nu vor aparea niciodata pe prima pagina a unor astfel de publicatii. In aceasta situatie misiunea jurnalistilor care vor sa promoveze valori morale si religioase sanatoase, devine mai dificila, dar si mai interesanta ”. „Valorile moral-spirituale nu pot fi promovate prin cîteva ştiri ocazionale, într-o societate cum este cea din România (si Republica Moldova) este nevoie de ample materiale ce fac parte atît din categoria celor analitice cît şi celor publicistico-literare.” De asemenea, in statele vecine este dezvoltata intens si blogosfera religioasa, pe cind in Moldova, cu parere de rau, aceasta a fost cunoscuta abia prin anul 2006 - 2007.
In Republica Moldova, jurnalismul ortodox cunoaste o dezvoltare pozitiva. Dar cu toate acestea, ziarele ortodoxe au un tiraj foarte mic. Acest lucru se intampla din lipsa finantelor. Un ziar nu se poate intretine singur pe sine, intrucat are nevoie de finantatori. Banii veniti de pe urma abonamentelor(pentru “Curierul Ortodox” si “Altarul Credintei”), cit si din finantele parohiilor(pentru ziarele parohiale) sunt foarte putini, dar un ziar pentru a functiona conform tuturor cerintelor, trebuie sa dispuna de sume de bani. De aici vine si lipsa unor jurnalisti calificati in acest domeniu, pentru ca intr-o societate unde banul este cel mai important, iar o familie trebuie intretinuta (pentru jurnalistii care au familii), jurnalistul va merge sa activeze la un ziar care “plateste bine”. Din acest motiv au aparut blogurile रेलिगिओअसे din dorinta oamenilor de a se afirma, de a cunoaste mai multe din domeniul religiei, de a discuta despre anumite probleme pe care, din pacate in cele mai multe biserici, nu le pot discuta cu preotii.
Cine trebuie sa scrie pe blogurile ortodoxe?
Foarte relevant este raspunsul Părintelui Protosinghel Firmilian (Paloşan), preot slujitor la Mănăstirea „Sf. Antonie cel Mare", România,fost doctorand al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, caruia fiindu-I adresata intrebarea “de catre cine trebuie sa fie semnate materialele jurnalistice cu caracter religios?” raspunde ca in jurnalismul ortodox trebuie sa scrie “persoanele care au studii atît în domeniul jurnalismului cît şi cel al teologiei. Jurnalismul religios este dator să promoveze valorile creştine pe înţelesul fiecărui enoriaş. Dacă presa laică specializată îşi are specificul său şi respectiv un limbaj unanim acceptat de cei care activează în domeniu, similară este starea de lucruri şi în ceea ce priveşte presa religioasă. Aici gazetarii prin esenţă nu pot utiliza un limbaj prea sofisticat.” Dar si acestia- jurnalisti sau teologi , care scriu la ziarele religioase sau pe blogurile ortodoxe, trebuie, intii de toate, sa se documenteze despre ceea ce scriu. A fi documentat este o conditie necesara(dar nu suficienta!). Documentarea nu este un scop in sine. Cei care practica jurnalismul religios, asemeni tuturor jurnalistilor, nu se documenteaza pentru a remarca opinia publica cat sunt de documentati, caci opinia publica este interesata de informatia primita, iar in jurnalismul ortodox loc pentru erori nu exista.
Marea problema a acestui gen de presa este lipsa unor jurnalisti pregatiti in domeniul religios, care ar mediatiza evenimentele religioase। Unii jurnalisti consacrati ai acestui domeniu, cum ar fi- Iulian Proca, Igor Pinzaru, Nicoleta Paduret,Lliliana Trohin,Alina Grigoras, isi aduc un aport considerabil la dezvoltarea acestui tip de presa, dar acestia sunt prea putini pentru o tara care se declara mai mult de 90 % crestin-ortodoxa।
Intre 9-15 iunie anul trecut, in incinta Manastirii Frumoasa, r.Calarasi s-au desfasurat lucrarile seminarului cu genericul “Instruirea tinerilor jurnalisti in abordarea tematicii religioase”, organizat de catre Mitropolia Moldovei in colaborare cu Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii de Stat din Moldova. Daca macar in fiecare vara ar fi organizate astfel de seminare, cu siguranta se vor gasi solutii spre depasirea crizei in care se afla presa religioasa. In acest sens, pentru sporirea jurnalismului ortodox “este nevoie de o agentie ortodoxa de stiri, care sa activeze la mitropolie si sa aiba un responsabil, pentru ca altfel presa anticrestina publica zvonuri urate despre Biserica noastra. O agentie ortodoxa ar fi cea care ar da girul, ar pune stampila - iata pozitia noastra, restul sunt minciuni, zvonuri ” si “pentru a populariza si a promova publicatiile cu caracter ortodox, s-a propus editarea unui ghid al presei ortodoxe”. Aceste articole au fost scrise in anul 2006, dar , dupa cum se vede, nu au fost luate masuri nici pana in 2010. Probabil acest lucru se intampla din motiv ca nu este o legatura strinsa intre Biserica- Mass-media- Societate, care ar trebui sa axeze pe sferele ce tin de :
• Realizarea pacii la nivel international, interetnic si civic, promovarea intelegerii reciproce si a colaborarii intre oameni, popoare si state;
• Pastrarea moralitatii in societate;
• Dialogul cu organele puterii de stat din toate domeniile si la toate nivelurile in chestiunile importante pentru Biserica si societate;
• Educatia si formarea spirituala, culturala, morala si patriotica, etc.
Marea problema a acestui gen de presa este lipsa unor jurnalisti pregatiti in domeniul religios, care ar mediatiza evenimentele religioase। Unii jurnalisti consacrati ai acestui domeniu, cum ar fi- Iulian Proca, Igor Pinzaru, Nicoleta Paduret,Lliliana Trohin,Alina Grigoras, isi aduc un aport considerabil la dezvoltarea acestui tip de presa, dar acestia sunt prea putini pentru o tara care se declara mai mult de 90 % crestin-ortodoxa।
Intre 9-15 iunie anul trecut, in incinta Manastirii Frumoasa, r.Calarasi s-au desfasurat lucrarile seminarului cu genericul “Instruirea tinerilor jurnalisti in abordarea tematicii religioase”, organizat de catre Mitropolia Moldovei in colaborare cu Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Universitatii de Stat din Moldova. Daca macar in fiecare vara ar fi organizate astfel de seminare, cu siguranta se vor gasi solutii spre depasirea crizei in care se afla presa religioasa. In acest sens, pentru sporirea jurnalismului ortodox “este nevoie de o agentie ortodoxa de stiri, care sa activeze la mitropolie si sa aiba un responsabil, pentru ca altfel presa anticrestina publica zvonuri urate despre Biserica noastra. O agentie ortodoxa ar fi cea care ar da girul, ar pune stampila - iata pozitia noastra, restul sunt minciuni, zvonuri ” si “pentru a populariza si a promova publicatiile cu caracter ortodox, s-a propus editarea unui ghid al presei ortodoxe”. Aceste articole au fost scrise in anul 2006, dar , dupa cum se vede, nu au fost luate masuri nici pana in 2010. Probabil acest lucru se intampla din motiv ca nu este o legatura strinsa intre Biserica- Mass-media- Societate, care ar trebui sa axeze pe sferele ce tin de :
• Realizarea pacii la nivel international, interetnic si civic, promovarea intelegerii reciproce si a colaborarii intre oameni, popoare si state;
• Pastrarea moralitatii in societate;
• Dialogul cu organele puterii de stat din toate domeniile si la toate nivelurile in chestiunile importante pentru Biserica si societate;
• Educatia si formarea spirituala, culturala, morala si patriotica, etc.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu