Pelerinajul – mijloc de purificare

Recent, parohul Comunităţii “Sfântul Ioan de Cronştadt” – preotul Severian Gheras, a organizat un pelerinaj la câteva mănăstiri din Ucraina. La acest pelerinaj au luat parte creştinii din alte parohii, dar au mers şi credincioşii bisericii “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Pelerinajul a avut un efect deosebit anume prin faptul că s-a urmat un traseu netradiţional.
Despre aceasta am intervievat conducătorul grupului de pelerini – părintele Severian, cât şi două membre ale grupului Natalia Cataramă şi Natalia Gluşco, care au acceptat cu amabilitate acest dialog:

- Care a fost primul loc în care aţi ajuns în Ucraina?

Pr.Severian: Pentru început ne-am oprit la mănăstirea de maici de la Boian, o frumoasă zonă locuită de români, unde numeroşi pelerini vin să se închine la Icoana Maicii Domnului, plângătoare, făcătoare de minuni, o icoană de o rară frumuseţe...imposibil de descris în cuvinte.
N.G: Mănăstirea de la Boian – o frumoasă clădire de culoare turcoaz mi-a apărut în faţă de îndată ce am ajuns pe ţărmurile Ucrainei. Rânduiala, rugăciune.. şi o linişte apăsătoare se lăsa peste tot...
Profund impresionată am rămas de istoria icoanei plângătoare a Maicii Domnului – atât de frumoasă, atât de dătătoare de linişte, cât şi de credinţa românilor din acel sat.
Pe toată perioada aflării la mănăstire s-a simţit o ospitalitate aparte din partea măicuţelor, încât ne-am simţit de-a dreptul copleşiţi. Acolo, fiecare clipă, fiecare loc, adasta a rugăciune, a apropiere de Dumnezeu.
Pr.Severian: După acest prim popas la Boian, ne-am continuat drumul spre Lavra Poceaev.
- Ce ne puteţi relata despre Mănăstirea Poceaev?
Pr.Severian: După lungi ore de mers, ne-am văzut ajunşi la Mănăstirea Poceaev. Mulţi dintre membrii grupului au fost pentru prima dată la această mănăstire şi au rămas impresionaţi de starea de duh care se simţea acolo. La Poceaev, ne-am închinat la Sfintele Odoare: icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi Moaştele Sfinţilor Cuvioşi Iov şi Amfilohie. De asemenea, am vizitat schitul “Cuviosul Serafim de Sarov” şi Cimitirul Sfinţilor, după care am ţinut calea spre izvorul „Sfânta Ana”.
N.G: Unde cu adevărat am simţit că-mi fuge pământul de sub picioare, a fost Lavra Poceav – cea mai mare Mănăstire de călugări din Ucraina. Pe toată perioada aflării pe teritoriu Lavrei, am simţit o satisfacţie sufletească, în care realul se contopea cu infinitul. Impresionată enorm am rămas de pictura bisericilor, de cântecul clopotelor, de cultul şi evlavia faţă de Maica Domnului.
N.C: În mod deosebit m-a impresionat Poceaevul, prin starea de duh, care se simte acolo. Nu am fost niciodată la această mănăstire şi simt parcă şi acum mirosul plăcut ce venea de la moaştele Sfinţilor cuvioşi Iov şi Amfilohie.
- Prin ce se face remarcat izvorul Sfintei Ana?
Pr.Severian: Chiar dacă pelerinii au văzut că apa e tulbure, iar cremenele ce îl conţine îi dadea o culoare de lapte, totuşi au decis cu toţii, unanim să se scalde în apa izvorului. După ce au ieşit din scăldătoare, mulţi spuneau că deja le este mai uşor pe suflet, se simt mai bine şi mai luminaţi.
N.C: Nu pot nega faptul că odată ce m-am scăldat în apa izvorului “Sfânta Ana”, am simţit o schimbare fiziologică spre bine şi confirm că apa acestui izvor este o apă tămăduitoare şi nu una oarecare. Faţă de ea trebuie să avem aceeaşi evlavie ca faţă de agheasmă.
N.G: Din start mi-a fost frică să mă scald, motivul fiind temperatura de + 4 C cât şi faptul că nu pot înota. Această temere însă a fost spulberată de îndată ce am intrat în apa sfântă. Uimirea mea a fost atunci, când ieşind din apă, am simţit o revelaţie totală, de parcă mă născusem a doua oară.
-Ce altceva va impresionat la această mănăstire?
Pr.Severian: M-a mirat faptul că deşi în Ucraina oamenii sânt mult mai bine salariaţi decît la noi, totuşi aici preţurile la literatură din magazinele bisericeşti ale mănăstirii sunt foarte accesibile chiar şi pentru salariaţii din Republica Moldova.
- Au urmat şi alte mănăstiri?
Pr. Severian: Da, desigur. După ce am luat masa într-un foişor lîngă izvorul “Sfânta Ana”, am ţinut calea spre mănăstirea “Sfântele Femei Mironisiţe Marta şi Maria” din localitatea Păstrăuţi, raionul Hliboca. Aici, deşi am ajuns la oră târzie 00.00, maicile Sfântului Aşezământ s-au arătat a fi binevoitoare şi la ora 00.30 au oferit câte un ceai pelerinilor. În dimineaţa zilei tot grupul a asitat la Sfânta Liturghie şi s-au închinat la Sfintele Moaşte ce se aflau acolo. Deşi nu a fost o zi de sărbătoare, totuşi maicile au poftit creştinii la un dejun sărbătoresc.
- Bănuiesc că e foarte plăcut la această mănăstire situată în apropierea munţilor.
Pr. Severian: Ajungând noaptea la mănăstire, am rămas profound miraţi de cerul senin şi aerul curat ce nu poate fi găsit nicidecum în Chişinău sau alte localitate. În zorii zilei ne-a uluit priveliştea frumoasă a poalelor Carpaţilor ce se vedeau din curtea mănăstirii.
N.G: Miezul nopţii, o imensă boltă de stele, calea lactee, ursa mare, o linişte de nedescris şi un aer specific zonelor montane – toate astea le-am admirat şi le-am simţit la Mănăstirea de maicuţe “Sfântele Femei Mironisiţe Marta şi Maria”.
-Ce a urmat după acest popas?
Pr.Severian: Lăsând în urmă (cu regret) mănăstirea “Marta şi Maria”, am ţinut calea spre orăşelul Krasna unde ne-am închinat cu toţii la icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Despre această icoană se ştie că este izvor de mir, tămăduitoare de boli, descoperire de furturi şi grabnic ajutătoare în depăşirea neajunsurilor materiale. Preotul Vasile, parohul acestei biserici s-a dovedit a fi foarte binevoitor faţă de pelerinii noştri.
N.C: Am rămas impresionată de icoana Maicii Domnului de la Krasna, care este atât de vie...Privirea Maicii din icoană este ca a mamei care priveşte spre copiii săi.
-Ce ne-aţi putea povesti despre popasul la mănăstirea “Sfântul Ioan de la Suceava”?
Pr. Severian: De la biserica situată în centrul orăşelului, am pornit spre mănăstirea “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” care se află la o margine a acestei localităţi. Acolo am fost aşteptaţi de duhovnicul şi administratorul sfintei mănăstiri – părintele Paulin. Întîi de toate părintele ne-a ghidat spre demisolul bisericii mari care se înalţă cu hramul “Schimbarea la Faţă”, după care ne-a condus în biserica propriu zisă care de fapt, este o copie a Catedralei “Hristos Mântuitorul” din Moscova. A urmat vizitarea bisericii mici a mănăstirii, hramul “Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, unde la fel, se află diverse Sfinte Odoare duhovniceşti: icoane cu sfinţii plăcuţi lui Dumnezeu şi particele de Sfinte Moaşte.
După prânzul ce ni s-a oferit la mănăstirea “Sfântul Ioan” din Krasna, am ţinut calea spre mănăstirea “Înălţarea Domnului” din satul Bănceni, raionul Herţa. Despre frumuseţea şi faima acestui Sfânt Aşezământ nu îmi pot permite să vorbesc în cadrul acestui interviu. Sper ca următorul material să fie închinat acestei Sfinte Mănăstiri, dar până atunci propun vizitatorilor blogului nostru să vizioneze un şir de poze ce s-au făcut în incinta acestui Sfânt Lăcaş. Dumnezeu să ne ajute !

A intervievat Anna CASIAN,
studenta anului III, jurnalism
şi ştiinţe ale Comunicării.