40 de zile de la trecerea la cele veşnice a unuia dintre Stâlpii parohiei noastre.

Sergiu Edu

In Memoriam

de părintele Severian Gheras
Parohul bisericii cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, mun. Chişinău.

Acum 2 ani, în luna februarie a anului 2006, pentru prima dată am intrat într-o audienţă la domnul Sergiu Edu, care pe atunci era cunoscut ca un mare ctitor de mănăstiri şi biserici. La prima noastră întâlnire cu domnul Edu, am discutat foarte puţin, dar din prima zi, Serghei Semionovici, luând cunoştinţă despre starea lucrurilor în viaţa comunităţii noastre, s-a încadrat cu tot sufletul în sprijinul nostru.
Astfel din februarie 2006, până în decembrie 2007, la iniţiativa domnului Edu, pentru slujirea preoţească, am beneficiat de un onorar de 1200 lei lunar. Prin îndemnul şi cu sprijinul lui material, s-au făcut circa 200 de apeluri, către oameni de bună credinţă, ideia acestor apeluri, fiind susţinerea materială a comunităţii noastre.

În luna mai-iunie 2006, a avut loc un pelerinaj la mănăstirea Petru Vodă, România, unde Serghei Semionovici, pentru prima dată a avut o întrevedere cu marele duhovnic român, părintele Iustin Pârvu. După discuţia care a avut loc, l-am întrebat pe domnul Edu, ce părere i s-a format despre părintele Iustin şi el mi-a răspuns : „Mare! Puternic duhovnic!”
După această întâlnire Serghei Semionovici, a mai avut încă două întâlniri cu părintele Iustin, după care, nu s-a mai întâlnit niciodată. Deşi după expirarea primului său arest, el şi-a exprimat dorinţa de a se întâlni cu părintele Iustin., se îngrijora foarte mult, ca nu cumva să moară marele stareţ, fără ca el să-l revadă măcar odată.

Sergei Semionovici avea un duh de nobleţe ortodoxă şi nu oricând şi oriunde ai putea să întâlneşti o asemenea personalitate.
A fost un creştin, care în zilele de miercuri şi vineri ţinea post negru. Ultima comunitate monahală îndrăgită de el, a fost obştea mănăstirii Ţigăneşti, unde adesea era prezent la slujbă. Îl durea foarte mult, că era aşteptat de lume pentru comorile materiale de care dispunea şi nu era aşteptat doar pur şi simplu creştineşte ca om.
Din discuţiile pe care le aveam cu domnul Edu, se vedea că este un om citit în cele duhovniceşti., în copilărie a frecventat biblioteca pe două abonamente ( abonamentul său şi abonamentul părinţilor ). Iubea foarte mult Sfânta Biserică şi se stăruia să nu lipsească de la nici o slujbă. Cu mare simpatie şi respect vorbea despre egumenul Teodorit, fost econom al mănăstirii Noul Neamţ, naşul lui de botez.

Domnul Edu, a fost un mare ctitor al mănăstirii Noul Neamţ ( Chiţcani ) şi a nou înfiinţatei eparhii de Edineţ şi Briceni. A fost un timp şi anume anii 1997-1999, când foarte des autocarul cu lucrătorii firmei sale, era prezent la slujbele, care se săvârşeau la mănăstirea Noul Neamţ.
În toamna anului 1999, domnul Edu, a achitat în întregime datoriile mănăstirii Noul Neamţ faţă de persoane fizice, în sumă de 40 de mii Dolari SUA. De asemenea, în cele mai multe cazuri, atributele bisericeşti, pentru eparhia de Edineţ şi Briceni, procurate de la fabrica de obiecte bisericeşti „Sofrino”, reg. Moscova, erau achitate de către domnul Edu, sau de către bunii săi prieteni din Federaţia Rusă.
Serghei Semionovici, avea o deosebită plăcere de a comunica pe tematică duhovnicească, foarte des îl cita pe cuviosul Serafim de Sarov, faţă de care avea o evlavie deosebită. Nu ştiu, dacă mai este vre-o firmă la ora actuală, unde la iniţiativa şi exemplul patronului, odată în săptămână să se săvârşească un Tedeum, ceea ce se petrecea în colectivul condus de domnia sa.

A ctitorit biserica de la închisoarea de femei loc. Rusca, cu hramul Cuv. Serghie de Radonej. De asemenea a ctitorit şi biserica, Sf Trei ierarhi din cartierul Costiujeni al capitalei.
Parohia noastră, a avut parte de un mare sprijin diplomatic prin care a fost obţinută achitarea transportului şi instalarea bisericuţei de lemn în mun. Chişinău. În lucrarea noastră, Serghei Semionovci a fost avocatul şi garanţia bunului mers a lucrărilor.
În timpul celui de-al doilea arest, Serghei Semionovici, mi-a scris o scrisoare, prin care mi-a spus, că i s-a transmis în închisoare, despre bisericuţa de lemn, că este adusă, instalată şi că este foarte frumoasă.

Datorită domnului Edu, a fost deschis în Republica Moldova primul magazin de carte ortodoxă. Tot el a fost creştinul, care înainte de diferite întrevederi de afaceri, solicita binecuvântarea şi rugăciunile unui preot. Lui îi aparţine ideea acoperirii prin rugăciune a ctitorilor, în momentul diverselor negocieri.
Şi-a dorit foarte mult reîntâlnirea cu părintele Iustin Pârvu, de care nu a mai avut parte şi dorea la momentul posibil financiar să susţină înălţarea catedralei Sf.Ioan de Kronştadt.

Domnul Serghei Semionovci, a fost înmormântat în Cimitirul Ortodox central din Chişinău. La înmormântare au fost prezenţi din partea Bisericii, arhim. Paisie Cecan, protodiaconul Onufrie Cecan, părintele Alexei Savcenco, părintele Adrian Cotelea.
Părintele Paisie, a ţinut o predică, prin care a confirmat frumoasa viaţă creştină trăită de Serghei Semionovici, din momentul botezului, până la trecerea sa la cele veşnice. Şi totodată a adus şi recunoştinţă pentru sprijinul material, de care a avut parte mănăstirea Noul Neamţ şi Episcopia de Edineţ şi Briceni, de la domnul Edu şi echipa sa.

Dumnezeu să-l odihnească cu Drepţii!

resurse electronice :

http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=760&idRubric=7847&idArticle=17947